Renunțarea la un loc de muncă ce nu mai creează posibilitatea de avansare sau oportunităţi de dezvoltare personală, dar şi încheierea unei relații în care nu ne mai simțim confortabil sunt aspecte care presupun schimbare și adaptare la nou.
De multe ori schimbarea creează frustrare și un sentiment de teamă cauzat de un nou început. Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât rezistenţa la schimbare este mai mare. Când sunteţi într-o relație toxică, în care partenerul nu vă mai respectă sau valorizează, atunci vă gândiţi să terminaţi această relație. În această situaţie intervine rezistenţa la schimbare care poate determina o stare de semi-panică, când ne spunem că partenerul se va schimba, că este şi vina noastră şi aducem argumente pentru a amâna decizia.
Reacția clasică la schimbare se manifestă în şapte etape: negare, furie, confuzie, depresie, acceptare și o nouă încredere în sine. Există totuşi şi cauze ale rezistenței la schimbare, cum sunt frica de necunoscut, stima de sine scăzută, lipsa de beneficii și recompense evidente sau căutarea rutinei. Oamenii au tendința să acționeze spre necunoscut doar dacă simt că riscul asumat către noua direcție este mai mic decât cel de a rămâne pe loc. De asemenea, când oamenii nu cred că pot face faţă schimbării sau când beneficiile și recompensele implicate în schimbare nu sunt suficiente, de cele mai multe ori vor fi rezistenți la ea. În cele din urmă, mulți oameni preferă rutina, alegând să rămână în zona de confort decât să fie surprinși. Cu toate acestea, câteodată, schimbarea este inevitabilă și benefică.
Este important să analizăm toate aspectele schimbării și să ne asumăm disconfortul cauzat de aceasta. Pentru a crea noi oportunități pentru noi înșine, avem nevoie uneori să ne aruncăm în necunoscut.
