(ca la mama acasă)Te-am prins în grădină, urâto,furai din gutui păsări lire,aveai poala plină de cânturi,şi chiar sub cămaşa subţire!Am vrut să te bat cu nuiaua,că tu doar aşa îţi dai seama,dar plin de tristeţe şi milăte-am dus în ogradă, la mama.Ţi-a dat bună seara şi turte,ai plâns cum n-ai plâns niciodată,apoi am dat drumul la păsărişi-am mers în odaia curată.Ce noapte, ce visuri, urâto,în satul c-o singură casă!…Şi azi mai sunt cânturi acolo,şi azi ...

(fără actori)Prietene, vrem să-ţi spunem ce nu ai auzit niciodată:între cal şi călăreţ nu se pune semnul egal;calul te duce unde vrei, dar nu te întreabăpărerile lui Napoleon despre incursiunile lui Hanibal!Călăreţul – Cavaler al Tristei şi al Veselei Figuri – ajunge la Roma, ajunge la Piramide,ajunge unde vrea, dar nu se întreabă dacă domnul calmai are potcoave, mai are copite…!iiiPrietene, vrem să-ţi spunem că trecerea noastrăprin viaţa asta liberă însemnează ...

(pledez vinovat)Fecioarele duceau vacile să pască în zori, când roua le mângâie gleznele pe cărare; eu alergam pe trei cărări perpendiculare, să le tai calea şi să le umplu braţele cu flori.Eram mort după ele, după râsetele lor spărgându-se în ecouri prin râpi adânci, pe dealuri cu mori de vânt; lacom şi visător, pândeam haiduceşte, pe genunchi şi pe brânci.Şi ce se mai jucau fecioarele de-a mamele, cu păpuşi din cârpe umplute cu iarbă, iar eu salivam de foame ş ...

(pur şi simplu)Mergem amândoi pe strada Carl Sandburg;în fiecare dimineaţă mergem pe această stradă,până când tu coteşti pe bulevardul Mihai Eminescuşi eu cotesc pe fundătura Ion Creangă.Tu eşti născută în satul Ficat cu Ceapă;eu sunt născut în satul Borş cu Fasole;tu ai învăţat să citeşti la şcoala Uvedenrode;eu să fur cărămizi la şcoala Meşterul Manole.Atunci, ce cauţi singură pe strada lui Memento mori,ce caut singur pe strada lui Harap Alb,în loc să rămà ...

(întru memoria Elenei Cristea din Corni)mamă să mă ierţi că nu ţi-am scrismăcar două vorbe toată varastau cu gâtul rupt în paradisşi visez frumos odinioarami-a fost greu oare de ce te mintcum rostesc asemenea minciunăam intrat ca prostu-n labirintluminat cu-n sfert de semilunăsigur m-a rugat să fiu atentsă nu calc prin străchini sau în groapăsă refuz infernul repetentşi nici un blestem să nu mă-ncapăpasămite nu te-am ascultatm-au sedus cărări nemaiumblateşi ipotenuze ...

(către Superbola de la…)Dumnezeule… ce frumoasă eşti!…Mulţumită ţie m-am vindecatde toate bolile din lume,sunt sănătos şi curat!Dumnezeule… ce departe eşti!…Vreau să te cunosc… mulţumită ţieam să-ţi dau la primăvarăun hectar de iasomie!Dumnezeule… ce aproape nu eşti!…Mă doare mai tare ca o ranădin toate războaiele pe carele pierd pe-o Nirvană!Dumnezeule… ce frumuseţeîn depărtarea şi apropierea ta,câtă iasomie va înfloripe liniştea mea! ...

(subtitlul se scrie mai târziu)Bătrâne prinţ, îmi vine să-ţi spun să stai o leacămai mult decât s-aude că va fi fost să stai;absenţa ta îmi face prezenţa mai săracăşi-mi zvârle nostalgie în păsări şi în cai!De-a lungul vieţii tale, printre secunde sfinte,ai pus în ochii lumii lumini din steaua mea;de-a lungul vieţii mele, am zis printre cuvinte:ce inimă, ce sânge albastru poţi avea!Bătrâne prinţ – îmi pare mai trist ca niciodatărecursul meu zadarnic la vreme ...

(invitaÅ£ie la citire)Am un zmeu deÅŸtept din fire,căutat odinioară;niÅŸte proÅŸti l-au dat afarădintr-o carte de citire.Stă pe dealuri ÅŸi lucrează – are farmec ÅŸi livadă – nimenea nu vrea să-l vadăcum zadarnic stă de pază.Nimenea nu vrea să vinăla furat de poame multesau să stea ÅŸi să-i ascultelungi poveÅŸti despre lumină.Nici măcar frumosul care – blond viteaz odinioară – dis/trăgea zmeul pe sfoarăşi-i spunea cuvinte rare.Chiar Ileana cea nurliea uitat ce-nseamnÄ ...

(pâine şi mere)Hai să-ţi aduc pâine caldă,făcută de mama Rusanda;mănâncă, frumoaso, mănâncăşi taci de la una la alta!Taci şi ascultă-mă bine:vremea e foarte urâtă,stinge, te rog, lumânarea,că Doamna începe să râdă!Şi râde şi râde şi vineurâtă din punct de vedere, abia mai păşeşte de foame,hai să-i aduc nişte mere!Mănâncă şi tremură toată,ne lasă cu una, cu alta,sărută icoana şi pleacădeparte cu mama Rusanda. ...

(către prietenul Emil, zis iarba fiarelor)am găsit aseară cheia de la poarta principalăe întreagă e totală e uşor de folositfiecare şi-o doreşte pentru marea descuialăfără ea-n orice ogradă moare băţul de chibritse cunoaşte nu e fixă intră-n orişicare broascăcere doar puţină vlagă şi ureche la declico avem în buzunare e o cheie româneascăfără ea rămânem singuri zeii marelui nimicfu pierdută fu ascunsă fu suflată fu cutarefu de lemn fu de săracă fu de toate fu ...