descreşte viaţa, contra/viaţa creşte/ - e timpul şi e vremea să vă spun:
eu v-am iubit pe toţi, dumnezeieşte,/ cu lacrimi, poezie şi tutun!
chiar se aude cum se povesteşte:/ ducă-se naibii!... un nebun sărac! -
eu v-am iubit pe toţi, dumnezeieşte,/ pe răi şi buni, pe cei cu mâţa-n sac!
ce-adânc de veşnicie se stârneşte/ în urmă, înainte, peste tot! -
eu v-am iubit pe toţi, dumnezeieşte,/ până acum şi-aici, până la ort!
nu se mai vede, nu se mai opreşte/ sufletul dat cuvântului, la zis:
eu v-am iubit pe toţi, dumnezeieşte,/ din naştere, din primul manuscris!
eu v-am iubit pe toţi şi dintr-odată,/ cu titlu, cu prefaţă şi cu brio! -
staţi liniştiţi, mă duc după erată,/ mă duc să-nvăţ frumos despre adio!