Lucrările de reabilitare n-au fost reluate nici după aproape trei ani de când au fost sistate * Firma care s-a ocupat de renovare a avut nevoie de verdictul instanţelor de judecată pentru a-şi recupera banii pentru lucrările efectuate, dar neplătite la timp de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret şi de Ministerul Tineretului şi Sportului
Singurul bazin de înot din Galaţi aflat în proprietate publică, cel de la Baia Comunală, este suprasolicitat. Sute de copii stau pe listele de aşteptare, cu speranţe mici că vor trece în rândul celor abonaţi la cursurile de iniţiere, caz prezentat pe larg săptămâna trecută de „Viaţa liberă”. ei ai căror părinţi nu dispun de posibilităţi financiare pentru a apela la piscinele private ar fi putut avea totuşi o şansă reală de a învăţa să înoate dacă celălalt bazin de nataţie din oraş aflat în proprietate publică, „Olimpicul", ar fi altceva decât o amintire din vremurile bune sau o realitate umplută cu nepăsare în loc de apă şi înconjurată de bălării dezolante în loc de şezlonguri. Cândva era chiar un ştrand atractiv pentru gălăţeni, dar cei care n-au mai mult de 15-16 ani nici măcar n-au auzit că a funcţionat „Olimpicul” decât eventual din povestirile celor care au apucat să vadă apă nu doar de la ploaie în acest bazin. A fost închis în 2005, avea nevoie de lucrări ample de reabilitare şi aşa a rămas. Şi ce bine ar fi prins acum Galaţiului, când alternativa pentru agrement, bazinele de la Plaja Dunărea, sunt departe de a oferi condiţii decente!
Aflată la doi paşi de sediul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST), zona bazinului arată deplorabil, ca un şantier părăsit de care nu-i mai pasă nimănui. Cam aceeaşi imagine ca-n 2012, singura diferenţă e că poarta nu mai este larg deschisă. Nici ţipenie de om, iar în jurul betonului ce ar trebui să fie un bazin de înot nu-s decât bălării imense şi copaci, inclusiv sub scheletul metalic care s-a dorit a fi structura de rezistenţă a noii clădiri-anexă.
Responsabili şi conflicte interne
Bazinul este în patrimoniul DJST, care se află în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS). Dacă lucrurile ar fi decurs normal şi instituţia care are Bazinul „Olimpic” în proprietate ar fi avut o conducere care să pună interesele gălăţenilor mai presus de orice altceva, încă din vara anului 2012 piscina de lângă Sala Sporturilor ar fi fost funcţională. Însă lucrările de reabilitare au fost oprite în ultimul trimestru 2011 şi nu au mai fost reluate nici până astăzi. Totul pentru că s-a pierdut mare parte din finanţare.
În 2011, Agenţia Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST), actualul MTS, prinsese în buget fondurile necesare reabilitării bazinului în cauză. Contractul de executare a fost încheiat cu firma gălăţeană Euro PEC, pentru suma de 995.200 de lei plus TVA, lucrările au început şi până la finalul anului 2011 ar fi trebuit încheiate.
Însă, în a doua jumătate a anului trecut, totul s-a prăbuşit în urma unui conflict în interiorul DJST. Din interiorul instituţiei gălăţene, conform declaraţiilor făcute atunci de persoanele implicate, au ajus la „minister” reclamaţii de presupuse ilegalităţi.
Detalii despre cum s-a ajuns la pierderea finanţării şi sistare lucrărilor pot fi citite aici: Au avut finanţare pentru renovarea Bazinului Olimpic şi au pierdut-o!
Audit şi lucrări stopate
Urmarea a fost că ANST-ul de atunci a decis să trimită la Galaţi o misiune de audit care să verifice contractele din ultimii ani şi totodată a stopat plăţile la lucrarea de la bazin până la lămurirea lucrurilor. Se făcuseră plăţi către firma care se ocupa de lucrare doar de aproximativ o treime din total. La începutul lunii noiembrie din 2011 s-au sistat orice operaţiuni la bazin. Raportul misiunii de audit n-a scos la iveală nereguli semnificative, dar între timp s-a ajuns în 2012. Contractul era unul anual, încheiat doar pentru 2011, banii fiind prinşi doar în bugetul din acel an, ce nu s-a cheltuit în anul respectiv s-a întors la bugetul de stat şi aşa a rămas. A existat finanţare, s-a pierdut şi timp de aproape trei ani n-a mai fost reluată.
Firma Euro PEC executase lucrări de o valoare mult mai mare decât i se plătise până în momentul sistării finanţării, astfel că a avut nevoie să dea în judecată DJST pentru a-şi recupera diferenţa de bani ce i se cuvine. Verdictul a fost ca MTS să facă plăţile.
Se aşteaptă sprijin de la Minister
Au trecut trei ani, iar la DJST totul este doar in stadiul de speranţă că „ministerul” va prinde măcar la rectificare fondurile necesare continuării lucrărilor. „Demersuri am tot făcut, avem un dosar consistent de corespondenţă pe această temă. Aşteptăm sprijin de la Minister, urmează o rectificare bugetară şi sperăm să fim prinşi şi noi acolo. Este nevoie şi de o expertiză, să vedem ce s-a deteriorat în ultimii ani din partea de lucrări efectuată”, a declarat Anamaria Vasiliu, director DJST Galaţi.
