* Considerat pe bună dreptate un model pentru toţi cei care îşi doresc să performeze în fotbal, Tase, aşa cum este cunoscut de consumatorii de fotbal, încearcă să ajute la revitalizarea fenomenului în Galaţi, implicându-se în coordonarea unui centru de juniori
Tase, cu riscul de a clişeiza, nu mai are nevoie de prezentare. A jucat fotbal de la 6 la 37 de ani, devenind un brand al Ligii I, a activat şi peste hotare, de asemenea în cupele europene, iar singurul său păcat profesional, dacă se poate spune aşa, este că a prins în iarbă Generaţia de Aur a fotbalului românesc, maximum când vine vorba de concurenţă. Viorel Tănase, acum antrenor, deţine licenţa Pro, este soţ, tată şi unul dintre puţinii concitadini cu argumente în momentul în care le sugerează părinţilor de băieţi să-i aducă în curtea sportului-rege.
- Înţeleg că te preocupă, în aceeaşi măsură în care îţi dedici timpul activităţii la nivel de seniori, sectorul juvenil al sportului-rege din Galaţi...
- Aşa este, am decis să mă implic şi în activitatea de la baza piramidei, susţinând voluntar Şcoala de Fotbal Junior prin programe şi supervizare de antrenamente. De fapt, am implementat o anumită filozofie în acest club care creşte frumos de la o zi la alta. Îmi place proiectul grupării conduse de Marius Cosoreanu, şi el fost fotbalist, plus convingerea că revitalizarea fenomenului în Galaţi trebuie să se bazeze şi pe centre de juniori performante, organizate profesionist. Am văzut cât de hotărât este să crească nivelul fotbalului juvenil din zonă, clubul are jucători foarte talentaţi şi am venit în întâmpinarea Şcolii de Fotbal Junior cu principiile mele şi chiar cu mijloace de pregătire a copiilor şi juniorilor. Am avut o discuţie cu întregul colectiv de antrenori, am stat de vorbă şi cu juniorii mari ai clubului, e vorba despre copii născuţi în anul 2002, şi am încercat să le inoculez aspecte care să-i ajute să ajungă la nivelul pe care şi-l doresc. Perioadele de studiu petrecute la Villareal, FC Barcelona şi Stuttgart îmi permit să ofer sfaturi, să creionez drumul cel mai bun pentru tinerele talente din oraş şi din împrejurimi. Antrenorii clubului îmi îmbrăţişează ideile, iar acest lucru mă bucură.
- Tase, de ce băiatul de câţiva anişori trebuie să aleagă fotbalul?
- Există multe argumente pentru ca părinţii de băieţi să aleagă sportul-rege: aducând copilul la fotbal, ne gândim mai întâi la o construcţie fizică sănătoasă, aspect care nu e de neglijat în mileniul al III-lea, mileniul celor mai multe şi mai toxice tentaţii. Apoi, de ce nu, oricine poate spera să ajungă un fotbalist respectabil, poate chiar şi în naţionala de seniori a României. Oricând, un mare talent local ar putea exploda, ar putea intra în vederile unui mare club european. Dar trebuie făcut totul pas cu pas, mai întâi trebuie să fie un junior sănătos, unul care trebuie să se ţină bine şi de şcoală. Fotbalul este o disciplină foarte populară, dar care, pe lângă talent şi calităţi fizice, implică şi inteligenţă, or nu putem cultiva acuitatea gândirii decât punând mâna pe carte.
- Galaţiul a dat de-a lungul vremii fotbalişti importanţi. Să fie şi acesta un motiv pentru a îndruma juniorii familiilor noastre spre jocul cu mingea rotundă?
- Să ştii că cei mai mulţi copii gălăţeni sunt foarte talentaţi la acest sport, întreaga zonă musteşte de talente. Au nativ tehnică şi inteligenţă şi pot face pasul spre performanţă mai uşor decât cei din alte oraşe. Revenind preţ de o secundă la întrebarea precedentă: fotbalul te poate pregăti într-una dintre cele mai plăcute şi mai bine plătite meserii din lume. Trebuie să-ţi propui un target, ai nevoie şi de un dram de şansă, şi dintr-un junior talentat poţi ajunge departe.
- Îţi mai aduci aminte prima zi de fotbal?
- Desigur, nu se poate uita acea zi! Mi-a plăcut mult, iar pasiunea a depăşit toate obstacolele. O singură dată m-a adus tata la stadion, pe la şase ani... Era pe Portu Roşu şi am văzut un meci al lui CSU Galaţi. Mi-au plăcut mult atmosfera, jucătorii şi a doua zi am venit la Dunărea să dau probe de joc. Am fost acceptat din prima. Ştiam că trebuie să ajung fotbalist... Le mulţumesc familiei şi lui Dumnezeu!
- Ce zici de situaţia de la Oţelul?
- Aici m-am format ca fotbalist şi ca om, mă doare rău. Este o situaţie dramatică, trebuia câştigat meciul ăsta cu Craiova ca să mai putem spera. A lipsit şi un dram de şansă, dar şi jucători de valoare în atac, doar cu un singur fotbalist adevărat, Florin Cernat, era greu de reuşit. Chiar dacă mai sunt 10 etape şi matematic se mai poate, la cum merg lucrurile este aproape imposibil. Retrogradarea n-ar fi o problemă, o luăm bărbăteşte în piept şi construim o echipă care să promoveze. Dar ne e teamă să nu se desfiinţeze, ar fi un dezastru pentru fotbalul gălăţean.
CITEŞTE ŞI: Oţelul a ajuns ULTIMA ECHIPĂ în Liga I şi în pericol de DESFIINŢARE
