COSMIN MIRON este revelaţia din LOTUL OŢELULUI, după ce fusese „uitat” la alte echipe

COSMIN MIRON este revelaţia din LOTUL OŢELULUI, după ce fusese „uitat” la alte echipe
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

* Cosmin Ionuţ Miron a avut de aşteptat până la 25 de ani pentru a „exploda” în tricoul roş-alb-albastru, profitând din plin de prima şansă avută


În cele două partide susţinute săptămâna trecută de Oţelul la Brăila, cu Dacia Unirea, unul dintre jucătorii echipei gălăţene a impresionat în mod special: mijlocaşul stânga Cosmin Ionuţ Miron. Miercurea trecută, în Cupa României (înfrângere cu 3-1, după reprizele de prelungiri), printre multe alte acţiuni reuşite, a marcat golul cu care Oţelul a condus până în minutul 88. A primit mingea în interiorul careului, poziţie laterală, în stânga, şi a finalizat cu o execuţie perfectă, cea mai indicată din acea poziţie: şut la colţul lung cu uşor efect cât să fie zadarnic orice plonjon al portarul, în plasa laterală, la o palmă de bară. Apoi, sâmbătă, a reuşit faza meciului, din care s-a şi înscris golul victoriei gălăţene: a pornit din jumătatea de teren a echipei sale, a driblat tot ce i-a ieşit în cale, iar la 20 de metri de poartă i-a pasat lui Istrate, care a marcat din poziţie de singur cu portarul în faţă.

Cine-i acest Cosmin Ionuţ Miron, că nu e dintre cei aduşi în această vară de la alte cluburi? „E de-al nostru, crescut la Oţelul”, a răspuns managerul sportiv Cristian Munteanu, în timpul meciului de Cupă. Privirea reporterului se duce la rubrica „anul naşterii” de pe foaia de joc: 1990 (7 februarie). Are 25 de ani, unde a stat „ascuns” până acum la ce calităţi are? Doar Cojoc era mai mare ca vârstă decât el (26 de ani) în lot până la recenta venire a lui Cârjan (27 de ani)!

A împărţit vestiarul cu Para şi Costin

Primul moment care i-a influenţa destul a fost în urmă cu zece ani, când se pregătea de primul an de liceu. Juca în echipa CSŞ-ului din Tecuci (localitatea natală), iar la un meci amical cu juniorii Oţelul i-a „luat ochii” antrenorului Vivi Stamate, fost coordonator al Centrului de Copii şi Juniori de la clubul gălăţean. L-a chemat la Oţelul şi aşa a devenit roş-alb-albastru şi elev la Liceul cu Program Sportiv. A ajuns să joace în Liga III cu Oţelul II, arătase că are calităţi de fotbalist valoros, astfel că în sezonul de poveste 2010-2011 a ajuns să fie luat la antrenamentele primei echipei. „În anul câştigării campionatului, am fost chiar în lot la două meciuri, ambele cu Unirea Urziceni, unul în Liga I şi celălalt în Cupă. Mi se părea incredibil să fiu în acelaşi vestiar cu Gabi Paraschiv, unul din idolii mei, mare fotbalist şi mare caracter. Dar şi dezamăgire, regretul că am prins lotul, dar nu am şi intrat pe teren măcar câteva minute alături de cei care aveau să scrie istorie pentru acest club”, ne-a povestit fotbalistul momentului din lotul Oţelului.

La Farul şi SC Bacău, cu "Tase" antrenor

La scurt timp, s-a cam rupt filmul ascensiunii sale. Cei de la Oţelul n-au mai mizat pe el şi a fost împrumutat la SC Bacău şi o scurtă perioadă la Farul, la ambele echipei avându-l ca antrenor pe Viorel Tănase, cu care lucrase şi la Oţelul II. „Are calităţi extraordinare. Este ambidextru (n.r. – loveşte mingea cu ambele picioare), dribling în regim de viteză, viziune bună a jocului şi capacitate bună de efort. Este şi polivalent, mi-a dat randament bun şi ca mijlocaş central şi ca mijlocaş dreapta, excelent ca fundaş stânga. Dacă ştii să-l ţii sub presiune, joacă la acelaşi nivel ridicat şi un campionat întreg, fără fluctuaţii”, l-a caracterizat „Tase”.

„Mă simt mai în largul meu ca mijlocaş stânga”, a spus fotbalistul, care în ultimii ani a jucat mai mult fundaş stânga, pe acest post fiind folosit şi după recenta revenire la Oţelul, în meciurile amicale dinaintea începerii campionatului. Pentru a juca ca mijlocaş a avut şi un pic de şansă prin legitimarea târzie a lui Diarra şi a profitat din plin de ea.

O posibilă explicaţie a „exploziei” sale de acum poate fi găsită în cuvintele sale despre întreaga echipa: „Avem un grup foarte bun, unde am jucat până acum n-am avut o aşa atmosferă în echipă ca acum. Suntem foarte uniţi, ceea ce e mare lucru ţinând cont că suntem de puţin timp împreună. Este un moment zero pentru Oţelul, dacă va continua acest proiect sunt convins că putem face o echipă redutabilă”.

Până la meciul din Cupă de la Brăila, nu marcase ca senior decât două goluri. „În secundele alea eram atât de fericit încât nici nu ştiam ce să fac ca să-mi exteriorizez mai mult bucuria. O descătuşare mai ales că veneam şi după cele două înfrângeri. Nu mi-am dat seama ce şi cum în acele secunde, dacă ar fi să dau timpul înapoi m-aş duce să mă bucur aproape de suporteri. Au fost lângă noi şi în amicale, sunt minunaţi şi ar fi trebuit să mă duc la ei”, şi-a povestit Cosmin Miron trăirile de la gol.

Altfel, meciul de sâmbătă trecută a însemnat un moment de referinţă şi pentru un alt jucător crescut de Oţelul: juniorul Alexandru Istrate (17 ani) a marcat primul său gol la o echipă de seniori. Conform tradiţiei de la echipă, după antrenamentul de luni a făcut cinste coechipierilor cu bere. 

Pentru Miron, Istrate şi coechipierii lor, următoarea ocazie de a-şi impresiona suporterii va fi meciul de sâmbătă (ora 11,00), de pe teren propriu, cu Bucovina Pojorâta, din etapa a patra a Ligii II. 

În foto, prim-plan - Cosmin Miron, după golul marcat la Brăila

Citit 3788 ori Ultima modificare Miercuri, 16 Septembrie 2015 11:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.