Migrația masivă a românilor lasă companiile fără angajați

Migrația masivă a românilor lasă companiile fără angajați
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Numărul locurilor de muncă vacante în trimestrul al II-lea din acest an a crescut cu 3.000 comparativ cu trimestrul anterior, la 61.400, a informat, ieri, Institutul Naţional de Statistică (INS), citat de Pro TV.

În trimestrul al II-lea din 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88 la sută), în administraţia publică (2,59 la sută), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05 la sută). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17.500 locuri vacante), iar rata a ajuns la valoarea de 1,46 la sută.

"Sectorul bugetar a însumat circa 27 la sută din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 de locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 de locuri vacante în învăţământ", se arată în comunicatul INS.

La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14 la sută, respectiv 0,07 mii locuri vacante).

În comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,20 puncte procentuale). "Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în transport şi depozitare (+0,50 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (+0,43 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri au fost în industria prelucrătoare (+1.900 locuri vacante), respectiv, în transport şi depozitare (+1.400 locuri vacante). La polul opus, cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit administraţia publică (-1,39 puncte procentuale, respectiv -3,6 mii locuri vacante), respectiv, sănătatea şi asistenţa socială (-1,06 puncte procentuale, respectiv -3.400 locuri vacante)", arată datele INS.

Un raport al Băncii Mondiale relevă faptul că mai bine de unul din patru absolvenţi de studii superioare (26,6 la sută) pleacă din ţară, iar exodul creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României, de vreme ce emigraţia permanentă a persoanelor cu studii superioare poate priva ţara de cunoştinţele şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a standardelor de viaţă, pe termen lung.

Criza de capital uman este încă şi mai acută când vine vorba de lucrătorii calificaţi, care lucrează manual, şi de lucrătorii înalt calificaţi, în special cei din domeniul IT&C, sănătate, învăţământ, ştiinţă şi inginerie. Persoanele cu calificări scăzute sunt adesea atrase în străinătate de salariile mai bune. Acestea le permit să trimită bani acasă. Mulţumită acestor sume, multe familii sărace, în special cele din mediul rural, şi-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă şi au putut ieşi din sărăcie. Una dintre consecinţele emigrării este însă extrem de dureroasă. Generaţii întregi de copii, nu mai puţin de 100.000, conform datelor oficiale, rămân în ţară fără părinţi, deoarece aceştia pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă.

Citit 1953 ori Ultima modificare Luni, 20 August 2018 18:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.