În România, educația este gratuită doar în lege. Dincolo de banii pe care copilul trebuie să îi aducă de acasă, însă, pentru deja celebrele fonduri de clasă și școală, o sumă importantă se duce pe meditații nu la materii extracurriculare, ci chiar la cele care ar trebui predate la clasă, arată Ziare.com.
În 2010, un studiu realizat de Organizația Salvați Copiii arăta, în premieră, că educația este, în România, gratuită doar în teorie. În practică, părinții erau nevoiți să achite costuri care nu apăreau în nicio lege și reformă a educației și pentru care, în proporție covârșitoare, nu primeau nicio chitanță. În medie, suma pe care elevul o aducea de acasă, pentru a beneficia de educație, era, atunci, de 1.490 de lei. La opt ani distanță, înaintea începerii noului an școlar, suma pe care părinții trebuie să o aloce suplimentar este dublă. Nu mai puțin de 3.093 de lei costă anual, în medie, educaţia "gratuită" a copilului, arată datele de teren procesate de Salvați Copiii, într-un nou raport sociologic, iar valorile sunt mai mari în mediul urban față de rural (3.351 de lei față de 2.757 lei) .
"Copii mari, costuri mari"
În ciclul primar, părinții plătesc, în medie, 2.545 de lei anual, în gimnazial - 3.083 de lei, iar dacă elevul este la liceu, părintele trebuie să scoată din buzunar 3.647 lei. Cei mai mulți bani pe care părinții îi scot din buzunar pentru ca elevul să primească educație de calitate se duc pe materiale didactice - rechizite, dotarea sălilor de clasă, manuale. Lipsa resurselor umane, calitatea precară a materialelor didactice și starea critică în care se află școlile - de la tavane și bănci până la pază și dotarea laboratoarelor - i-au determinat pe părinți să dubleze și efortul pedagogic, prin meditații contra cost.
Față de 2010, procentul celor care apelează la meditații plătite la materiile studiate în școală (nu au fost incluse aici cursuri extracurriculare) a crescut de la 24 la sută la 40 la sută, iar costul acestora a crescut și el, pe măsura inflației: de la aproximativ 1.350 de lei media anuala în 2010, la peste 1.850 de lei în 2018. Procentul variază de la aproximativ 19 la sută dintre elevii din ciclul primar la 56 la sută dintre liceeni.
Fondul clasei rămâne unul dintre costurile neoficiale ale educației
Au apărut și categorii noi de costuri, cum sunt cele asociate programelor de after school, a căror incidență era semnificativ mai scăzută acum opt ani, relatează Ziare.com. "Accesul egal al copiilor la educație de calitate este un beneficiu pentru întreaga societate. De aceea, condiționarea financiară a participării la programe de suport educațional constituie un factor de discriminare extrem de grav, pentru că sunt astfel dezavantajați tocmai acei copii care au nevoie de ajutor. În acest fel, decalajele sunt adâncite, iar sărăcia educațională devine un statut social permanent. Singura cale de a garanta integrarea socială de calitate este accesul la educație. Salvați Copiii face eforturi constante pentru ca programul Școala după Școală să fie implementat la nivel național, cu prioritate crescută acolo unde sunt copii care au nevoie de tot suportul pedagogic pentru a putea rămâne în școală. Educația nu trebuie să fie un lux, ci, așa cum prevede și legea, un drept universal și neîngrădit, pentru toți copiii", spune Gabriela Alexandrescu, președintele executiv Salvați Copiii România.
