Optimizarea traficului naval pe Canalul Sulina rămâne principala provocare în 2023 pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, în condițiile în care războiul din Ucraina ”a dat peste cap” lanțurile logistice din regiune. În medie, zilnic sunt 15-20 de nave care, cu ajutorul piloților AFDJ Galați, urcă sau coboară pe Canalul Sulina, dar cererile sunt mult mai numeroase.
Programele de monitorizare a traficului naval indică zilnic prezența unui ”roi” de nave în rada porturilor din Constanța și Sulina, principalele porți de intrare și ieșire a mărfurilor, inclusiv pentru porturile de pe Dunărea Maritimă.
Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și blocada impusă de forțele rusești porturilor ucrainene de la Marea Neagră, s-a ajuns la creșterea presiunii pe porturile de la Dunăre prin care au fost redirecționate o parte din transporturile de mărfuri.
”Problema este că atât Sulina, cât și canalul Sulina au fost gândite pentru un trafic mediu, pentru nave de dimensiuni medii, nu pentru a înlocui, să zicem, tranzitul din... Odesa! Ucraina dorește să opereze foarte multe nave, atât pe intrarea, cât și pe ieșirea pe canalul Sulina, ceea ce, de la un anumit moment, a generat nemulțumirea operatorilor din România și Republica Moldova. Prin urmare, este nevoie de noi mecanisme pentru a ajunge la un echilibru în protejarea intereselor tuturor părților”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galați, Angela Ivan.
Context general
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, după izbucnirea războiului, în februarie 2022, autoritățile române au făcut eforturi pentru a răspunde numărului mare de cereri venite pentru tranzitarea canalului Sulina. În acest context, trebuie precizat, de exemplu, că multe dintre navele aflate în rada portului Sulina sunt nave care stau ”la taxi”, în speranța că vor prinde marfă, nu că ar avea deja contracte concrete.
Pentru a mai ”limpezi apele” și a evita blocarea porturilor - în Sulina, unde navele fac formalitățile vamale și de trecere a frontierei, sunt doar două dane ce pot fi folosite - dar și ca prim pas de optimizare și corelare a intereselor operatorilor portuari, în urma consultărilor autorităților din România, Ucraina și Republica Moldova, în luna mai a fost pus la punct un algoritm în baza căruia din numărul total al solicitărilor de intrare pe Canalul Sulina, 40 la sută să fie pentru operatorii din România (porturile Galați, Brăila, Tulcea), 40 la sută pentru operatorii din Ucraina (porturile Reni, Ismail, Chilia) și 20 la sută pentru operatorii din Republica Moldova (portul Giurgiulești).
”Practica stabilită de comun acord este aceea de a primi de la USPA - Ukrainian Sea Port Authority, de la NARM - Agenția Navală a Republicii Moldova și de la porturile din România, ce nave transportă marfă și sunt așteptate cu prioritate. Acestea le trecem în fiecare zi pe o listă și le trecem în ordinea sosirii, în baza algoritmului stabilit și a numărului de piloți disponibili, prin Sulina.
Problemele au început să apară în momentul în care Ucraina a început să bage nave și pe canalul Bâstroe, iar ca ieșire, cu navele încărcate, foloseau canalul Sulina, ceea ce a dus la o aglomerare în zona Ceatal - Ismail și la o creștere considerabilă a solicitărilor de ieșire și, implicit, a necesarului de piloți pentru aceste operațiuni”, ne-a explicat la rândul său Ciprian Cotiga, șeful Serviciului Pilotaj din cadrul AFDJ Galați.
În aceste condiții operatorii români au ajuns să reproșeze AFDJ Galați că, deși inițial exista acea înțelegere 40/40/20, în realitate Ucraina, după ce a început să opereze Bâstroe, ajunge la 60 - 80 la sută din totalul navelor care tranzitează - amonte/aval - Canalul Sulina.
Ajustare de sistem
”În cursul lunii ianuarie dorim să avem o întâlnire cu toate părțile implicate - operatori, armatori, autorități - pentru a discuta o nouă formulă de lucru. În situația dată, când, de exemplu, la Galați, avem Combinatul Siderurgic, Bazinul Nou, când avem căile de rulare modernizate în Portul Docuri, ar trebui optimizate lanțurile logistice pentru a ajuta Ucraina, dar și pentru a proteja interesele părții române și ale partenerilor din Republica Moldova”, a arătat directorul general al AFDJ Galați, Angela Ivan.
De asemenea, în afară de algoritmul tripartit, mai sunt și alte lucruri de îmbunătățit.
După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, AFDJ Galați, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, a demarat un proces de creștere a numărului de piloți.
”Acum avem angajați 44 de piloți. Noi ne-am dori până la 60 de piloți, la traficul și solicitările actuale. Din păcate, deși au fost mărite salariile, solicitările sunt încă sub așteptările noastre. Avem cinci aspiranți, iar primele teste vor fi în cursul lunii ianuarie. De ce nu sunt mai multe solicitări? Se pare că, la noi, munca e mai dificilă ca la Constanța, de exemplu, unde pilotul se duce la navă, o ia cu două remorchere, o bagă în port și în două ore e acasă. La noi trebuie meargă ore bune pe pilotină - un voiaj Galați - Sulina durează în jur de 13 ore. În plus, e iarnă, condițiile meteo mai vitrege, ziua e mai scurtă, implicit timpul disponibil de operare mai scurt...”, ne explică șeful Serviciului de Pilotaj.
De asemenea, AFDJ Galați, în colaborare cu Autoritatea Navală Română (ANR), Poliția de Frontieră, Vamă, Căpitănie şi agenții navelor, a creat posibilitatea folosirii și a două comisii pentru efectuarea formalităților privind intrarea navelor în țară, prin Portul Sulina. Și aici se are în vedere o creștere a posibilităților de acostare a navelor, dar şi o serie de modificări legislative în sensul eliminării blocării nejustificate a danelor de către unele nave, precum și în sensul unei colaborări mai eficiente între autoritățile publice, armatori și agențiile de shipping.
