Principala problemă a României nu a fost cantitatea de vaccinuri achiziționată în pandemie, ci rata redusă de vaccinare, precum și neîncrederea în vaccinul anti-COVID-19, "declanșată și antrenată de campaniile furibunde ale extremiștilor, dar întreținută din calcule politice și de alte partide", a declarat fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, în primul său interviu privind ancheta DNA în cazul achiziției de vaccinuri, interviu acordat HotNews.ro.
În ceea ce privește numărul de doze din contractul cu Pfizer, acesta "nu putea fi negociat", iar România a avut de ales "între a avea în 2022-2023 vaccinul cel mai solicitat de populație (vaccinul Comirnaty, produs de Pfizer - n.r.) sau a nu mai avea deloc", arată fostul ministru al Sănătății.
Ioana Mihăilă a preluat conducerea Ministerului Sănătății pe 21 aprilie 2021, după demiterea lui Vlad Voiculescu, în plin val 3 al pandemiei de COVID-19. În ziua în care a depus jurământul ca ministru al Sănătății, 92.000 de români s-au vaccinat împotriva COVID-19, iar în luna mai a acelui an, au fost zile cu peste 100.000 de persoane vaccinate în 24 de ore - pe 11 mai s-au vaccinat 105.844 de români.
Campania de vaccinare avea să se prăbușească însă odată cu marea relaxare anunțată de președintele Klaus Iohannis chiar două zile mai târziu, pe 13 mai, a declarat Ioana Mihăilă, pentru HotNews.
