Fenomenul disparițiilor de minori cunoaște o amplificare îngrijorătoare în România. Între 20 mai 2024 și 20 mai 2025, Poliția Română a înregistrat nu mai puțin de 9.548 de sesizări privind dispariția copiilor, potrivit datelor oferite de Organizația „Salvați Copiii”. Cea mai mare parte a acestor cazuri - peste 60% - sunt plecări voluntare din centre de plasament, cămine școlare sau locuințe sociale, ceea ce semnalează probleme profunde în sistemele de protecție și asistență.
Cea mai afectată categorie de vârstă este cea a adolescenților între 14 și 17 ani, cu peste 7.200 de cazuri raportate. Totuși, cifrele sunt îngrijorătoare și pentru copiii sub 5 ani, unde s-au înregistrat peste 100 de dispariții. În prezent, 482 de cazuri sunt încă active, majoritatea implicând adolescenți.
Organizația „Salvați Copiii” subliniază că aceste plecări nu pot fi considerate pur „voluntare”. Ele reflectă, de multe ori, traume emoționale, abuzuri sau neglijență. „Experiențele negative și dezechilibrele emoționale sunt factori centrali care îi împing pe copii să fugă”, arată reprezentanții organizației.
Alexandra Tomescu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, atrage atenția asupra pericolelor grave la care sunt expuși copiii dispăruți. „Unii devin victime ale abuzurilor sexuale. Prădătorii simt vulnerabilitatea acestor copii, le câștigă încrederea și îi constrâng. Chiar dacă pedofilii sunt condamnați, copiii rămân cu traume adânci”, a avertizat aceasta.
Motivațiile copiilor care fug sunt multiple și complexe. În spatele fiecărui caz se poate afla un conflict familial, violență domestică, neglijență sau dorința de a fugi de mediul abuziv ori de a ajunge la cineva apropiat. Problemele de sănătate mintală - precum episoadele depresive sau ideația suicidară - sunt des întâlnite, în special în rândul adolescenților.
