Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a prezentat miercuri un raport critic privind activitatea instituției în anii electorali 2024-2025, subliniind necesitatea unei reconfigurări profunde a legislației și a reorganizării instituționale. Mesajul oficialului a fost unul tranșant, punând dificultățile întâmpinate la ultimele scrutinuri pe seama lipsei de pregătire a personalului din teren, relatează Mediafax.
Conform șefului AEP, deficiențele majore înregistrate în special la alegerile locale au fost generate de lipsa de profesionalism a celor 78.000 de experți electorali și operatori de calculator.
„Vă aduceți aminte că la locale am stat o săptămână până când am avut procesele-verbale întocmite corespunzător, în principal datorită faptului că experții electorali, cei care au avut calitatea de președinți sau vicepreședinți la secțiile de vot, nu au fost foarte bine pregătiți în a înțelege conținutul proceselor-verbale și în a reflecta corect ceea ce s-a întâmplat în secțiile de votare”, a declarat Țuțuianu.
Pentru a corecta aceste disfuncționalități, președintele AEP consideră prioritară modificarea legislației și îmbunătățirea procesului de formare continuă, căutând mecanisme care să îi determine pe experți să participe activ la instruiri.
Un alt punct sensibil identificat este cadrul legislativ general, descris ca fiind extrem de stufos și total neadaptat evoluțiilor tehnologice actuale. În prezent, procesul este reglementat de nu mai puțin de șapte acte normative principale, completate de ordonanțe de urgență și decizii administrative emise ad-hoc pentru fiecare scrutin, ceea ce, în opinia lui Țuțuianu, afectează grav acuratețea rezultatelor.
În completarea acestor reforme, oficialul a subliniat necesitatea clarificării regimului juridic al candidaturilor independente. Acesta a precizat că legislația actuală nu stabilește suficiente elemente privind statutul candidatului independent, de la finanțarea campaniei până la dreptul de promovare electorală, care ar trebui să fie identic cu cel al formațiunilor politice tradiționale.
