Semnarea, joi, 12 martie, a parteneriatului strategic dintre România și Ucraina de către președintele Nicușor Dan și omologul său Volodimir Zelenski, a stârnit un val de reacții în spațiul public, potrivit Digi24.
Motivul principal al disputei îl reprezintă o prevedere din acordul pe energie, care propune „explorarea posibilității” ca gazele extrase în viitor din perimetrul Neptun Deep să fie depozitate în depozitele subterane ale Ucrainei.
Opoziția politică, prin vocea liderilor AUR, a criticat dur acest demers, susținând că resursele românești ar ajunge astfel la dispoziția statului vecin. Aceștia propun, în schimb, construirea unor depozite noi pe teritoriul României pentru a susține reindustrializarea țării. Mesajele apărute pe rețelele de socializare au alimentat temerile că România ar putea pierde controlul asupra producției din Marea Neagră, însă specialiștii în energie vin cu o perspectivă diferită, bazată pe costuri și securitate.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, explică faptul că această colaborare ar putea fi, de fapt, o soluție pentru a menține prețurile mici la facturile românilor. În prezent, România are o capacitate de stocare limitată, de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce proiectul Neptun Deep va produce anual circa 8 miliarde. „Avem două posibilități: fie investim sume uriașe în depozite noi, costuri care s-ar regăsi în facturile cetățenilor, fie folosim infrastructura uriașă deja existentă în Ucraina, unde taxele sunt mult mai mici”, a precizat expertul.
Conform specialistului, gazul depozitat peste graniță ar rămâne în proprietatea României, fiind o rezervă strategică pentru zilele geroase de iarnă, când consumul intern depășește capacitatea curentă de producție. Practic, utilizarea depozitelor ucrainene este văzută ca o metodă de a salva bani și de a asigura aprovizionarea constantă cu gaz românesc, fără a depinde de importuri scumpe în perioadele critice.
