Sume mari de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu, pe baza a sute de dosare medicale întocmite în fals, informează Hotnews, citând surse News.ro.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au descoperit, în urma percheziţiilor de amploare de joi, zeci de dosare medicale false. Prejudiciul în acest caz este evaluat la aproximativ 13.200.000 de lei - echivalentul a aproximativ trei milioane de euro. În acest dosar ar fi vizat şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea, numit în funcţie în martie 2017, până atunci el având funcţia de director general adjunct al Casei de Asigurări de Sănătate a Armatei.
Procurorii DNA făceau, ieri, percheziţii în 50 de locaţii, printre care şi sediile a două instituţii publice din Bucureşti - CNAS şi Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB). Potrivit DNA, percheziţiile au loc într-un dosar care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de corupţie în perioada 2016 - august 2017. Potrivit documentelor descoperite de procurori la percheziţii, au existat numeroase situaţii în care prioritate la aprobare şi decontare au avut dosare medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzaţi. Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS, prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate. Prejudiciul adus bugetului CASMB este de aproximativ 13.200.000 de lei, cu vătămarea drepturilor legale ale asiguraţilor cărora le-a fost refuzat acest tip de servicii medicale, respectiv asistenţa medicală la domiciliu.
Funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanţa unei societăţi care oferea asistenţa medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.
De asemenea, în contextul unui control al Curţii de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat astfel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi.
