STAI SĂ VEZI (un gând pentru Pompiliu Comșa, în ziuă aniversară)

STAI SĂ VEZI (un gând pentru Pompiliu Comșa, în ziuă aniversară)
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”

(!) și se aude că ar vrea, însă nu poate

să se desprindă de acolo şi de-atunci,

şi să renunţe la trecutul fără margini:

straşnic, plin ochi cu timp şi taine şi porunci,

şi să alerge până-ncoace, fără milă

chiar de prezentul celor care mai rămân

şi prin caiete, şi prin cărţi, şi prin morminte,

pe care-i ştiu şi-i tot ascult şi-i tot îngân (!)

(!) și se aude că ar vrea, dar n-are minte,

şi cum să uite cel mai simplu îndărăt?

şi cum să-şi umple viitorul cu păcate?

şi înălţimea şi-adâncimea cu prăpăd?

şi cum să-şi toarne-n sânge gheaţa şi otrava

cea nesătul-a rătăcirii de aici?

şi cum să-şi poarte-n pace pulsul mizerabil?

cum să înghită strâmb şi sec, soios şi chici (?)

(!) și se aude că ar vrea, dar mai ascultă

şi glasul cela liniştit şi iertător:

de ce să pleci? unde să pleci? nu vezi că totul

acolo-i lacom, blestemat, eratovor?

rămâi aici, lângă cest timp şi ceastă vreme

în care clipa-i fără capăt şi-are rost

şi în caiete, şi în cărţi, şi în morminte.

şi niciodată - stai să vezi! - n-ai să fii fost (!)

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Divina Tragedia, Colecție

Citit 5328 ori Ultima modificare Vineri, 16 Iunie 2023 09:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.