Sunt singur - nu-i nimeni să vadă/ cum pasul şi clipa mă-ngână -
cu mare credinţă şi vrere/ MĂ ROG PENTRU LIMBA ROMÂNĂ!!!
Sunt singur - nu-i nimeni s-audă/ cum viaţa şi moartea s-adună
şi-mi pun rugăciunea pe cale,/ cu lacrimă dreaptă, străbună!!!
Sunt singur în centrul secundei/ cu margini acuma şi-atuncea -
nu-i nimeni să vadă, s-audă/ cum LIMBA ROMÂNĂ MI-I CRUCEA!!!
Sunt singur - biserica tace/ cu mâinile-ntinse spre mine
şi-mi toarnă agheasmă pe rugă,/ din vroia RĂBDĂRII DIVINE!!!
Biserica tace... dar ştie/ s-aducă înaltul încoace,
prin clopotul care răzbate/ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ŞI-N PACE!!!
Sunt primul şi ultimul singur,/ sunt pâine şi sare - sunt gata
să fiu CATEDRALA IUBIRII/ cum sunt numai MAMA ŞI TATA!!!
Şi psalmi fără număr pogoară/ din şoapta icoanelor care
mi-arată măsura candorii/ de unde-mi iau TOT, până-n zare!!!
Sunt singur - auzi-mă, DOAMNE,/ dă-mi calea mirărilor până
la steauă - şi ziua şi noaptea/ MĂ ROG PENTRU LIMBA ROMÂNĂ!!!
(Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou")
