te rog...întoarce-te la mine/ şi spune-mi de ce ai plecat –
de-atunci te-aşteaptă şi te strigă/ ţurca, şotronul lăcrămat,
podul de piatră, baba oarba,/ castelul, leapşa, lapte gros,
ascunselea şi alunelul,/ ileana, zmeul, făt-frumos,
coarda şi bâza, titirezul/ – toate-s aici, triste...şi tac –
deşteptul ţomanap, şi trânta,/ chiar şi banalul sfârâiac !
toate-s aici: prinselea, cercul,/ fazanul, roaba, păcălici,
emancipatul ics şi zero,/ hârjoana printre licurici,
elasticul şi pătrăţica,/ friptea, călcatea, verde stop,
statuile şi omul negru,/ căluţii trap din/spre galop,
apa şi focul, liniuţa,/ cine sunt eu printre poznaşi,
raţele-n cârd cu vânătorii,/ şi ţară-ţară, vrem ostaşi !
păpuşile stau azvârlite/ prin unghiuri pline cu paingi –
te rog...întoarce-te la mine,/ să le învii...să mă învingi
cu toate farmecele tale/ pe care nu le pot uita,
pe care le de/scriu cu toată/ iubirea şi candoarea mea –
hai să-ntâmplăm aceste JOCURI,/ din nou, cu sufletul deschis,
acolo, pe cea mai curată/ cărare spre ceresc şi vis –
acum te rog, te rog mereu:/ vino, întoarce-te ACASĂ –
mi-i dor de tine, draga mea/ COPILĂRIE FABULOASĂ!
Ultima Rugăminte [către cea mai dragă] Scris de Ion Zimbru
