Sigur că da...acuma, la plecare
cu tot cu steauă, mâna-i se des/tinde,
iar pasărea Poesis cântă-i lira
şi-l înveleşte-ncet, fără cuvinte!
Sigur că da...acum s-adună toate
sub semnul greu şi straşnic al tăcerii,
şi-l vor, şi-l roagă negreşit, şi-l udă
cu lacrimi delicate şi puzderii!
Sigur că da...a fost cum nu se poate
mai mult, mai sus, mai jos, mai acătării,
cum nici măcar apropierea morţii
nu şterge perspectiva depărtării!
Şi-a fost un fel de-alt început al lumii,
departe de păgâne şi de sfinte?...
sigur că da...Poesis cântă-i lira
şi-l înveleşte-ncet, fără cuvinte!
Oprirea continuă (la mormântul lui Toni Munteanu...odihnească-se în pace!) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
