Armenia, 1.700 ani de creştinism neîntrerupt

Armenia, 1.700 ani de creştinism neîntrerupt

Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Armenia este situată în Transcaucazia, în sud-vestul Asiei, între Marea Neagră şi Marea Caspică, învecinându-se cu Turcia la vest, cu Georgia la nord, cu Azerbaidjanul la est şi cu Iranul la sud.
Popor indo-european stabilit în Asia Mică la sfârşitul mileniului II — începutul mileniului I î.Hr., armenii ocupă în secolele VII-VI î.Hr. teritoriul fostului regat Urartu. Înglobată în Imperiul Persan (c. 550 î. Hr.), cucerită de Alexandru cel Mare (331 î.Hr.), inclusă apoi în Regatul Seleucid, Armenia a devenit în 189 î.Hr. regat independent, puternic influenţat de civilizaţia elenistică. În timpul domniei lui Tigrane II cel Mare (95-55 î.Hr.), Armenia atinge apogeul puterii şi expansiunii teritoriului.
În 301 d.Hr., regele Tiridates III a adoptat creştinismul, Armenia fiind primul stat în care acesta devine religie oficială.
Prin Pacea de la Turcmanceai, care a încheiat războiul ruso-persan din anii 1826-1828, Armenia de răsărit, cu oraşul Erevan, a fost anexată Imperiului Ţarist. La 28 mai 1918, Republica Democratică Armenia şi-a proclamat independenţa faţă de Imperiul Rus. Statul a avut o existenţă efemeră, fiind anexat de Rusia Sovietică în decembrie 1920 şi încorporat, la 4 martie 1922, în URSS. Armenia şi-a redobândit independenţa în anul 1991.
Principalele zone sau obiective turistice sunt capitala Erevan, unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii, zona lacului Sevan, cel mai mare din întreaga regiune caucaziană, muntele Aragaţ, cu observatorul astronomic Biurakan, precum şi oraşele Ecimiadzin şi Dvin (foste capitale ale regatului armean), Garni (cu un templu roman), Ashtarak (cu catedrala Mariane, secolul XIII), biserica Ripsime (secolul VII), mănăstirile Airivank (rupestră, din sec. XIII) şi Hagarţin (sec. XI).
Capitala Erevan este cel mai mare oraş al Armeniei şi unul dintre cele mai vechi ale lumii, fiind centrul administrativ, cultural şi industrial al ţării. Fortificat încă din secolul al VIII-lea î.Hr. şi parte a Armeniei încă din secolul al VI-lea î.Hr., Erivan, cum se numea iniţial, s-a dezvoltat ca important centru comercial.
De-a lungul secolelor s-a aflat sub mai multe stăpâniri, printre care cea a romanilor, arabilor, turcilor, iar din 1827 a ruşilor. Cea mai mare parte a oraşului vechi a fost demolată în anii 1930, oraşul fiind acum reconstruit într-un stil nou, modern.
În Erevan pot fi vizitate Casa memorială a regizorului Serghei Parajanov, Muzeul Sarayan, Muzeul de Artă Modernă Cafesjian, Galeria Naţională de Artă, Muzeul Artizanatului în Lemn etc.
În ceea ce priveşte lăcaşurile de cult, amintim cea mai veche biserică din Erevan — Katoghike, închinată Maicii Domnului, Biserica Sfântul Sargis sau Catedrala Sfântul Grigorie, înălţată pentru a marca cei peste 1.700 ani de creştinism neîntrerupt pe tărâmurile Armeniei.
Alte obiective de ordin cultural şi turistic din capitala Armeniei sunt: clădirea Operei, care adăposteşte şi Teatrul de Balet din Erevan; Moscheea Albastră, singura din oraş, care datează din secolul al XVIII-lea; clădirea originală din Piaţa Acoperită; Parcul Victoriei; monumentul cunoscut sub numele de Cascade, un monument reprezentativ al capitalei armene, cu numeroase trepte, având sculpturi şi spaţii verzi; Parcul Îndrăgostiţilor, cel mai vechi parc din oraş.
Unul dintre cele mai faimoase obiective culturale din Erevan este Institutul Matenadaran de manuscrise antice, un centru de cercetare unde se află depozitate mai mult de 16.000 de documente şi manuscrise străvechi. La Muzeul Naţional de Istorie al Armeniei se află expuse cele mai vechi obiecte descoperite pe teritoriul actual al Armeniei. De amintit şi Erebuni, un sit arheologic unde se găsesc peste 200 de gravuri antice în piatră.
Mânăstirea Haghpat (sec. X), situată în Haghpat, este considerată o capodoperă a arhitecturii religioase, fiind introdusă în Patrimoniul UNESCO în anul 1996. Renumită este şi Mânăstirea Geghard, aflată la cca 40 km de Erevan. Săpată în mare parte în stânca muntelui, această mânăstire datează dinainte de secolul al IV-lea.
În Ecimiadzin se află Catedrala Ecimiadzin, una dintre cele mai vechi lăcaşe de cult creştine din Armenia, construită între anii 301—303 de Sfântul Grigorie Luminătorul. La Metsamor şi Sisian se află importante situri arheologice.
Valea superioară a râului Azat se numără printre zonele naturale ocrotite incluse în Patrimoniul UNESCO.
Pentru amatorii de schi este renumită staţiunea de la Tsaghkadzor. O altă zonă deosebită este Jermuk, renumită prin izvoarele de apă caldă şi cele de apă minerală, precum şi prin cascada şi pădurile superbe de aici.
În ceea ce priveşte gastronomia, preparate tradiţionale armeneşti sunt borşul, carnea friptă (khorovadz sau shashlik), diverse tocănițe (harissa — de pui), sărmăluţe (dolma), pâinea turtită (lavash), iar ca desert — baclavaua şi compotul de fructe cu gheaţă.
Sursa: dozadebine.ro

Citit 1609 ori Ultima modificare Vineri, 16 Noiembrie 2018 18:32

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro