Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Municipiul Târgu Jiu, reşedinţă a judeţului Gorj, este propunerea pe care o facem în această săptămână celor care aleg destinaţii de suflet din România. Aşezarea are câteva locuri de referinţă pentru noi, românii, dar şi atracţii de valoare universală. Târgu Jiu deţine trilogia Ansamblul Monumental, ce poartă semnătura lui Constantin Brâncuşi, lucrări care au dus faima României în lume. Întreg judeţul Gorj, pe lângă lucrările lui Brâncuşi, mai are şi alte mărturii, cum sunt cele despre vechea civilizaţie dacică de la Bumbeşti-Jiu, despre primul călugăr care s-a nevoit în pământul românesc la începutul veacului al XIV-lea, Sfântul Nicodim de la Tismana, peşteri unice în lume şi altele.

Emblema oraşului
Cartea de vizită a municipiului Târgu Jiu, aflată şi pe stema municipiului, este fără îndoială opera sculptorului Constantin Brâncuşi (1876-1957) - „Coloana fără sfârşit” sau „Coloana infinitului”. Sculptura este parte a amintitei trilogii şi este expusă în aer liber în „Parcul Eroilor” din municipiu. Coloana, "sinteză a tuturor căutărilor artistice" ale lui Brâncuşi, a fost ridicată în cinstea eroilor care au căzut în primul Război Mondial, în luptele date pe malul Jiului. Lucrarea a fost inaugurată în 27 octombrie 1938. Are 17 moduli - „mărgele” romboidale, cum le numeşte autorul - realizate din fontă şi o înălţime de 29,35 de metri. Specialiştii cataloghează lucrarea drept un fel de „Axis Mundi” care are menirea să sprijine cerul românesc întru veşnicie... Coloana a avut ca model coloanele funerare de pe monumentele soldaţilor români. În perioada anilor 1950, guvernul de influenţă sovietică a dorit să distrugă „Coloana Infinitului”, pe motiv că este un element de artă burgheză. Nu a fost distrusă direct, ci prin delăsare şi nepăsare... Coloana Infinitului” a fost restaurată între anii 1998 şi 2000 de Primăria Târgu Jiu cu fonduri de la Banca Mondială. Sydnei Geist consideră „Coloana infinitului” un punct de vârf al artei moderne, iar autorul lucrării trece drept „părintele sculpturii moderne".
Masa Tăcerii - "Masa Apostolilor Neamului"
În municipiul Târgu Jiu, în parcul central, aflat chiar pe malul Jiului, eşti invitat să treci pe sub „Poarta Sărutului” şi să te îndrepţi spre ”Masa Tăcerii”, celelalte două elemente ale trilogiei lui Constantin Brâncuşi aflate sub cerul liber. Sunt lucrări de sculptură în calcar şi au ca punct de inspiraţie arta populară românească înnoită cu elemente ale artei moderne. Specialiştii spun că iniţial „Masa Tăcerii” s-a numit „Masa Apostolilor Neamului”. Elementul central este, fireşte, masa, înconjurată de scaune. Potrivit autorului, masa rotundă (care semnifică întregul, Totul) Îl prefigurează pe Hristos (chiar Altarul Lui), iar scaunele sunt rezervate  apostolilor Săi. Se mai zice că masa este locul întâlniri tainice, al unui imaginar dialog al tăcerii, purtat de combatanţi înainte de luptă... Forma elementelor sculpturii, asemănătoare unor clepsidre, subliniază ideea scurgerii implacabile a timpului.
„Poarta Sărutului”, numită şi „Poarta Neamului”, este, de asemenea, un simbol al ideii de unitate, fiind un ansamblu de stâlpi lipiţi unii de ceilalţi, în amintirea demersului de alipire a Provinciilor Româneşti la „Patria Mamă”în 1918.


Născut în Hobiţa, judeţul Gorj, sculptorul Constantin Brâncuşi este o personalitate marcantă a artei secolului XX. A făcut studii în ţară, iar în anul 1902 a mers la Paris, unde s-a stabilit şi unde s-a şi afirmat. Brâncuşi a trecut la cele veşnice în 1957 şi este înmormântat la Cimitirul "Montparnasse" din Paris. El este recunoscut în întreaga lume drept autorul lucrărilor ”Pasărea măiastră”, ”Pasărea în spaţiu”, ”Începutul lumii”, lucrări care sunt expuse în alte locuri din ţară şi din lume. În Bucureşti are expus un bust al medicului Carol Davila, la Spitalul Militar, singura lucrare brâncuşiană din Capitala noastră.


Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”
Dacă ajungeţi în perimetrul judeţului Gorj trebuie să ştiţi că aici se află Câmpia Padeşului, locul unde, la 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a dat citire „Proclamaţiei de la Padeş”, ale cărei revendicări le cunoaştem din cartea de istorie.
În municipiul Târgu Jiu stă mărturie a istoriei noastre şi casa în care a crescut eroina naţională Ecaterina Teodoroiu, născută în satul Vădeni, judeţul Gorj, la 14 ianuarie 1894. Tânăra s-a făcut remarcată întâi ca soră medicală pe front, în primul Război Mondial.  După moartea fratelui ei Nicolae, Ecaterina se hotărăşte să lupte în linia întâi. Se evidenţiază în bătăliile duse sub comanda generalului Ion Dragalina, fiind răsplătită pentru curajul său cu gradul de sublocotenent. Moare pe front în 1917, încurajându-şi soldaţii: "Înainte, băieţi, sunteţi cu mine!".
A fost înmormântată în satul Poieni, com Fotioneşti, judeţul Vrancea, în apropiere de Mărăşeşti, locul luptelor aprige, dar şi al victoriei din primul Război Mondial. Trupul său a fost adus la Târgu Jiu în 1921.
Astăzi, Vădeni este un cartier, parte a municipiului Târgu Jiu. Pe strada cu acelaşi nume, la ieşirea înspre Petroşani, pitită printre vilele somptuoase, se vede Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”. Clădirea de început de secol XIX-lea, cu statut de muzeu, este în stare bună. Despre vitejia Ecaterinei şi a ostaşilor căzuţi la datorie stă mărturie şi Monumentul închinat eroilor din primul Război Mondial, din centrul oraşului Tg. Jiu.

Informaţii utile
De la Galaţi la Târgu Jiu sunt de parcurs pe calea ferată 554 kilometri. Dimineaţa există un tren Interegio până la Bucureşti, cu plecare la ora 9,25. Din Bucureşti înspre Târgu Jiu există o legătură la ora 14,45. Costul unei călătorii la clasa a II-a ajunge la 119 lei.

Citit 1847 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Ianuarie 2013 15:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.