Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!
Itinerariul de astăzi ne poartă spre Baia de Fier, judeţul Gorj, o localitate situată la 50 de kilometri de Târgu Jiu. Vă invităm într-un loc natural aparte care se află la piciorul Muntelui Parâng, pe teritoriul Depresiunii Getice din Oltenia, din nordul Olteniei. Este vorba de Peştera Muierilor, un fascinant Monument de rezervaţie naturală de la noi din ţară, loc care atrage anual mulţi turişti, speologi şi curioşi.
De unde îi vine numele
Baia de Fier este aşezată pe valea râului Galbenu, în zona subcarpatică a Olteniei, localitatea fiind renumită, altădată, pentru exploataţiile miniere, aici fiind unul dintre cele mai vechi centre miniere, cunoscut de la 1480.  Cheresteaua este, de asemenea, una dintre bogăţiile locului, însă atracţia din această localitate o reprezintă, desigur, Peştera Muierilor.
De ce se cheamă Peştera Muierilor? Sunt două  tradiţii, ambele credibile, de la care peştera a fost botezată a fi a "Muierilor". Una spune că în timpuri străvechi, în galeriile subterane ale muntelui, îşi găseau adăpost de maximă siguranţă femeile (şi copiii) ale căror bărbaţi plecau la război. O altă legendă spune că în verile călduroase, femeile se retrăgeau în gura peşterii, la locuri umede şi umbroase, pentru că mediul umed al peşterii la permiteau să toarcă lâna mai bine. Se spune că aerul de aici are şi efecte tămăduitoare...
Dispusă pe patru niveluri
Peştera aflată pe partea sudică a masivului Parâng, de-a lungul timpului, a fost sculptată în calcarele mezozoice, astfel că în zeci de mii de ani, apa râului Galbenu - care a pătruns în stâncă - a modelat şi dantelat unele dintre cele mai frumoase forme naturale. Fapt ce a făcut ca, în anul 1955, Peştera Muierilor să fie declarată Rezervaţie Speologică şi Monument de Rezervaţie Naturală. Spre deosebire de alte peşteri, cea a „Muierilor” are avantajul că este iluminată, fiind prima peşteră electrificată din România, între anii 1963 şi 1978. Din acest motiv, vizitarea este la îndemâna oricărui doritor.
Două sectoare ale rezervaţiei speologice
Peştera Muierilor constituie una dintre rarele rezervaţii speologice şi arheologice de la noi din ţară, de excepţie, loc unde sunt prezente multe urme ale locuirii din perioada Paleoliticului mijlociu. Din acea perioadă sunt descoperite vârfuri de suliţă lucrate în os. Peştera este dispusă pe patru niveluri şi măsoară în lungime aproximativ 3.500 de metri. Cel deschis vizitatorilor este situat la 40 de metri înălţime faţă de nivelul mării.
Rezervaţia speologică de aici este împărţită în două sectoare; cel de nord, întins pe 1.500 de metri şi sectorul sudic de 880 metri. Peştera are formaţiuni carstice - calciu, gipsuri şi săruri - care, dizolvate prin picurarea apei, au format în timp noi formaţiuni cunoscute sub denumirea de stalagmite, stalactite şi coloane. Studiile relevă că acolo unde apa picură vreme de 10 ani la rând, coloana „creşte” cu 3 milimetri.
Unele încăperi din Peştera Muierilor şi-au luat denumirea de la  forma pe care apa a modelat-o în munte. Coloanele, stalactitele şi stalagmitele au fost denumite în funcţie de forma pe care au luat-o în contact cu apa. Astfel, unele obiective poartă denumiri precum:"Orga", "Domul Mic", "Altarul", "Candelabrul mare".
"Domul mic", de forma unei cupole în stil gotic
Una dintre cele mai vizitate săli din Peştera Muierilor este "Domul mic", denumire luată de la asemănarea acestei formaţiuni calcaroase cu forma unei cupole de biserică în stil gotic.
O mână nevăzută a dantelat roca astfel încât alte săli au fost denumite Sala Altarului, care imită Altarul unei biserici, Vălul Altarului, Amvonul. Există chiar şi un Candelabru mare, o  stâncă "însângerată", efect al scurgerilor de oxid de fier peste calcar.  Sunt şi alte mici mari atracţii la Peştera Muierilor. Între minunile naturale reţinem Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de piatră, Poarta, Sala Turcului. Una dintre săli este Galeria Urşilor, loc unde au fost descoperite mai multe schelete de animale care s-au pripăşit, poate, prin văgăunele subterane ale muntelui cu sute de milioane de ani în urmă: urşi, vulpi, capre sălbatice, mistreţi, hiene şi alte animale. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând unor culturi care au existat cu mult înaintea erei noastre.
Vizitatorul în această peşteră este atenţionat asupra existenţei în acest loc a unei colonii de lilieci, care îşi au adăpost în cupola peşterii, la o înălţime de peste 17 metri.
În 1952 au fost descoperite şi fragmente de oase provenind de la trei persoane care ar avea o vechime de aproximativ 30.000 ani.
Legături
Pe calea ferată Galaţi via Tg. Jiu sunt 554 km. Un bilet la clasa a II-a costă 119 lei. Plecarea din Galaţi spre Bucureşti este la ora 9.25, cu schimbare în Bucureşti la 14,45. Din Târgu Jiu înspre Baia de Fier sunt curse speciale, iar cei 50 de km pot fi parcurşi într-o oră.
Citit 1284 ori Ultima modificare Duminică, 20 Ianuarie 2013 15:17

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.