Vă invităm în istorica Bănie a Olteniei, Craiova, în judeţul Dolj. Aşezat pe malul stâng al Jiului, municipiul Craiova este cunoscut în istorie de mai bine de cinci sute treizeci de ani, de la prima menţiune documentară. Clădirile vechi din centrul oraşului, muzeele, teatrele, Filarmonica, toate sunt într-o bună stare şi dau mărturie despre apartenenţa oltenilor pentru cultura şi spiritualitatea română. Cele mai vechi mărturii de istorie din Craiova sunt legate de vechile vetre de cultură şi credinţă de care şi-au legat numele marii noştri voievozi şi eroi naţionali. Între aşezările istorice care trebuie văzute este Mănăstirea "Sf. Dimitrie", unde slujeşte Mitropolitul locului, aşezare despre care unele surse ne trimit în vremea Imperiului lui Petru şi Asan, în veacul al XII-lea, la 1185. De istoria şi de numele reşedinţei judeţului Dolj sunt legate locuri, oameni şi fapte ale istoriei naţionale şi universale. De Craiova şi-au legat numele Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, boierii Craioveşti şi Buzeşti, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, dar şi alţi bravi eroi ai neamului, despre care am învăţat la şcoală.
Pelendava, aşezarea geto-dacilor
Craiova este ridicată pe vechea aşezare geto-dacică Pelendava, localitate care a cunoscut o perioadă de dezvoltare şi sub Imperiul Roman. Cetatea exista cu 400-500 de ani înainte de Hristos, iar după denumirea vechii aşezări, în anii din urmă, au fost botezate o stradă - Pelendava - un complex comercial şi chiar penitenciarul! Dincolo de denumiri există însă dovezile materiale ale vechiului castru roman Pelendava; ruinele propriu-zise sunt situate pe lângă Mănăstirea Coşuna, loc ce merită văzut. Istoricii susţin că Pelendava s-a numit şi Ponsiona, denumite care se regăseşte şi pe o hartă alcătuită în preajma Bătăliei de la Nicopole (1396), hartă despre care se spune că astăzi ar fi la Biblioteca Naţională din Paris.
Numele de la un Crai...
Unii istorici dau ca dată de naştere a oraşului craiova, perioada Împeriului vlaho-bulgar al fraţilor Petru şi Asan din veacurile al XII-lea şi al XIII-lea (1185-1258). Denumirea oraşului Craiova ar fi fost luat de la numele unui crai din această familie, „Craiul Iovan”, mezinul familiei. Majoritatea specialiştilor susţin faptul că denumirea municipiului Craiova ar veni de la termenul în germană şi ar avea sensul de „crai” sau „ţinut”.
1475 este anul la care apare prima menţiune despre Craiova. Este vorba despre o inscripţie pe mormântul lui Vladislav I, datată 1 iunie 1475, dar şi despre un document de la 1475, dat de Laiotă Basarab voievod, unde se aminteşte de jupân Neagoe de la Craiova.
Momente cheie în lupta de eliberare naţională
Pe lângă aceste locuri vechi, Craiova are rădăcini în istoria de apărare şi eliberare naţională. Se spune că în apropierea bătrânei Bănii a Olteniei a fost şi aşezarea Rovine, locul unde s-au confruntat Mircea cel Bătrân şi sultanul Baiazid. Se crede că locul mlăştinos unde s-a dat sângeroasa bătălie de la Rovine ar fi prin lunca Jiului, în apropiere de Craiova. Vă amintiţi întâlnirea dintre cei doi domni descrisă de Mihai Eminescu? ”Tu eşti Mircea?/ Da, Împărate!/Am venit să mi te închini/De nu schimb a ta coroană, într-o ramură de spini…/Orice gând ai împărate şi oricum vei fi sosit? Cât suntem încă pe pace, eu îţi spun bine-ai venit!...”
Întâlnirea dintre cei doi, de la 18 mai 1385, a fost una dramatică şi apa Jiului ştie mai bine câţi voinici de-ai noştri şi câţi duşmani a înghiţit... Folclorul oltenesc şi toate Măriile de pe Jiu, Gorj şi Olt ne povestesc în cântecele lor despre eroismul înaintaşilor noştri.
Mihai Viteazul, Voievod al Ţării Româneşti
De "Bănia Olteniei" se leagă şi numele boierilor Craioveşti, mari bancheri şi susţinători ai vieţii culturale şi bisericeşti, la vremea lor. Din Bănie s-a ridicat Voievodul Mihai Viteazul (1558-1601), cel care a scris cele mai importante pagini din istoria primei uniri a românilor din toate provinciile istorice.
Se ştie că până la urcarea sa pe tronul Ţării Româneşti, Mihai s-a ocupat cu dregătoria de "bănişor de Mehedinţi", a fost mare stolnic, mare postelnic, mare agă, dar şi "Mare Ban al Craiovei", funcţie în care a ajuns în 1593. Din dregătoria de "Mare Ban" al Craiovei, Mihai Viteazul a urcat pe Tronul Ţării Româneşti, la 11 octombrie 1593.
Bun diplomat şi strateg, a înlăturat pas cu pas şi a cucerit cetate cu cetate românească de la tătari, turci şi de la toţi visătorii şi aventurierii care voiau a stăpâni pe pământ românesc. A rămas în memoria noastră cu biruinţa din bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) şi nu numai. Târgoviște, București, Giurgiu, Brăila sunt cetăţi eliberate de el. Mihai a intrat în Alba Iulia şi la 1600, a realizat întâia unire a românilor. ”Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei", se intitula într-un hrisov din mai 1600.
Se ştie că i-a avut pe fraţii Buzeşti drept sprijin, iar Biserica "Fraţilor Buzeşti" din Craiova aminteşte şi de temutul şi Viteazul Domn. Se mai ştie că în 1595, Mihai a făcut demersuri pentru ca religia românilor ortodocşi din Transilvania, aflată sub austrieci, să devină "religie receptă". I s+a tăiat capul pe Câmpia Turzii din ordinul lui Gh. Basta, comandat de armată al împăratului austriac Rudolf al II-lea.
Însă, mândri, cum îi cunoaştem pe olteni - mă refer la o mândrie care este echivalentă cu demnitatea naţională - craiovenii îl pomenesc pe "Marele Ban" şi când merg la Universitatea "Mihai Viteazul" Craiova şi când îşi duc copiii la una dintre şcolile elementare care îi poartă numele. Au o stradă, o sucursală a BCR şi chiar o piaţă denumite Mihai Viteazul.
Utile
De la Galaţi la Craiova sunt în jur de 550 km. Puteţi merge cu Interegio la ora 9,25 din Galaţi cu schimbare în Bucureşti la 14,45. Un bilet la clasa a II-a, pe cale ferată, costă 119 lei.
