Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Ulpia Traiana Sarmizegetusa este în topul destinaţiilor româneşti pentru britanici, informează publicaţia „The Guardian”. Ulpia Traiana Sarmizegetusa este aşezarea ridicată de romani, după cucerirea Daciei de către împăratul Traian, la anul 106. Dar aceasta este o continuare a capitalei Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei de dinainte de cucerirea de către romani.
Sarmizegetusa Regia este parte a Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Ansamblul Sarmizegetusa Regia face parte din patrimoniul cultural universal UNESCO şi este locul spre care se îndreaptă nu numai britanicii, ci mai ales românii. Sarmizegetusa Regia este identificată cu aşezarea Grădiştea Muncelului, din judeţul Hunedoara. Traducerea înseamnă „Cetatea de pe stâncă”, iar numele vechii cetăţi dacice din Munţii Orăştiei este menționat pe inscripțiile grecești și latine sub forma Sarmizeghethousa, Sarmireg.

Centru cultural religios

Sarmizegetusa Regia se află pe dealul Grădiştei, situat la o înălţime de 1.200 metri şi este cea mai mare fortăreaţă din vremea lui Decebal. A fost centrul cultural-religios al aristocraţiei dacice, fiind părăsit în al II-lea secol după Hristos, prin venirea romanilor şi îndreptarea centrului de greutate al vieţii politico-sociale spre alte centre. Sarmizegetusa Regia coordona şi alte cetăţi-fortăreţe, cele mai cunoscute fiind la Lucani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna. Toate acestea sunt mărturii materiale ale sistemului de apărare al lui Decebal (87-106), apreciat de istorici a fi foarte dezvoltat pentru acea vreme.

Elită cu sistem de valori

Pe de altă parte, descoperirile de la Grădiştea Muncelului ne demonstrează că Decebal nu era conducătorul „unei simple formaţiuni barbare”, susţin istoricii, ci al unui stat ”a cărei elită avea un sistem de reprezentări şi concepţii politice, religioase şi mentale” încă dinainte de venirea romanilor.
Ca să intrăm puţin în atmosfera vremii, ştim că după anul 85-86, teritoriul fostei Dacii a devenit obiectul unor dese incursiuni ale armatelor romane. Decebal devine rege în anul 87. Bogăţiile pământului, între acestea aurul, erau la mare căutare. Aurul dacilor era tentant, dar vitejia, diplomaţia şi iscusinţa lui Decebal erau de temut, susţin istoricii.

Decebal - iscusit şi de temut

Incursiuni în spaţiul fostei Dacii au loc la 101, când pericolul roman a fost înlăturat de Decebal. ”Era foarte priceput în ale războiului şi iscusit la faptă, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, lucruri pentru care a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut”, scrie istoricul şi omul politic grec Dion Cassius, care a trăit în secolele II-III.

Steagul dacilor, încurajare în luptă

Prezenţa lui Decebal în Munţii Orăştiei, şi nu numai, este încă de actualitate. Istoricii spun că Decebal avea multe calităţi de strateg şi conducător, iar acestea se văd în cetăţile care se mai păstrează pe teritoriul fostului Regat din Carpaţi şi de la Dunăre. Stau mărturie astăzi cetăţile din Munţii Orăştiei, de la Grădiştea Muncelului, dar şi unele informaţii care vin din diverse surse scrise despre geto-dacii încă din secolul I după Hristos. Mulţi dintre cercetători, precum Dion Chrysostomos şi Iordanes, întăresc ideea că statul dac în vremea lui Decebal a atins culmea culturii şi civilizaţiei, fapt întărit şi de cetăţile care mai dăinuie şi astăzi. Între mărturiile care ne arată vitejia dacilor sunt reprezentările de pe Columna lui Traian sau de la Adamclisi, de exemplu, dar şi de pe unele elemente de arhitectură din Orăştie, judeţul Hunedoara. De exemplu, pe una din porţile de la Orăştie (localitatea situată la 35 de kilometri de Hunedoara), cei care ajung pot admira steagul dacic. Steag care avea misiunea să-i încurajeze în luptă pe daci şi să-i descurajeze pe duşmani.
Elemente ale civilizaţiei dacice sunt şi în alte puncte din ţară, despre care vom relata într-un număr viitor.

Utile

Până la Orăştie (oraşul cel mai apropiat de Sarmizegetusa Regia) sunt de la Galaţi 560 de kilometri. Se poate ajunge de la Galaţi prin Braşov, cu trenul Interregio care pleacă la ora 6.40 şi ajunge la Braşov la ora 12.26. Din Braşov este o legătură directă cu Orăştie la ora 13.00. Sosirea la destinaţie este la ora 18.19. Din Orăştie sunt mijloace auto care duc la Parcul Naţional de la Grădiştea Muncelului. De la Galaţi la Orăştie, un bilet clasa a II-a costă 112,40 lei.

 


Citit 1657 ori Ultima modificare Luni, 11 Februarie 2013 16:47

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.