Mesopotamia/ Unul dintre primele leagăne ale civilizaţiei

Mesopotamia/ Unul dintre primele leagăne ale civilizaţiei

În foto, oraşul-stat Sumer
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
Fii primul care postează comentarii!


Regiunea Mesopotamiei a fost la vremea sa o adevărată pepinieră de idei şi invenţii, care au contribuit decisiv la progresul umanităţii. Iată câteva dintre motivele care i-au favorizat ascensiunea.

Marile oraşe mesopotamiene se pare că s-au dezvoltat întrucât agricultura putea susţine mult mai mulţi locuitori decât avea nevoie pentru a funcţiona. Deja în jurul anului 7500 î.Hr. sumerienii învăţaseră să adapteze plante şi grâne sălbatice. Iar când fermierii inventivi au început să sape canale pornind de la râu şi să creeze practic primul sistem de irigaţii din istorie, surplusul de hrană a explodat, permiţând oamenilor să se ocupe şi de altceva decât agricultură.

Oraşele mesopotamiene ofereau un sentiment de sigurantă. Câmpiile străbătute de râuri nu furnizau nicio apărare naturală şi se aflau la cheremul jefuitorilor. Prin anul 4000 î.Hr., sumerienii au început să se organizeze într-o formulă cu totul nouă - oraşele-stat. Materialul principal îl reprezenta cărămida din argilă uscată la soare, cu care sumerienii au construit ziduri imense. Cu cât oraşul era mai mare, cu atât cetăţenii se puteau apăra mai bine, graţie avantajelor demografice şi resurselor. Apar astfel “metropolele” antice.

Inventarea scrisului şi a calendarului


S-a elaborat limba scrisă, dar nu de către preoti sau poeţi, ci mai degrabă de către colectorii de taxe. Pe măsură ce oraşele se dezvoltau, era nevoie de evidenţa plăţilor populaţiei, sub formă de taxe. Pe tăbliţele de lut, oficialii au desenat pictograme numeroase, unele înfăţisând porci, capre şi saci de grâu. Prin 3300 î.Hr., sistemul de scriere a ajuns undeva la 700 de caractere, care cu timpul s-au transformat în simboluri pentru sunete. Odată cu inventarea scrisului, cunoştinţele s-au transmis din generaţie în generaţie.

Ce se petrecea în comunitate trebuia măsurat şi cântărit. Comerţul, taxele şi ştiinţele cereau standarde unitare pentru chestiuni precum greutatea, durata, distanţa etc. Pentru a atinge obiectivul, sumerienii au introdus sistemul de măsurare cu 60 de unităţi, pe care noi l-am păstrat până azi, măsurând de pildă ora ca 60 de minute. Pentru a ordona zilele, au împărţit anul în 12 luni, după fazele lunii, punând astfel bazele calendarului.

Primii negustori pe distanţe lungi au pus bazele rutelor comerciale din şi spre Mesopotamia. Chiar dacă oraşele abundau în grâne, existau carenţe extraordinare de materii prime, mai ales metale. Sumerienii au creat asadar drumurile comerciale către Egipt, Afganistan, Anatolia şi Arabia. Negustorii achiziţionau de toate, de la cupru şi aur până la granit şi lemn, plătind în produse agricole.

Legislaţia şi primul imperiu


Regiunea a progresat şi datorită redactării legislaţiei. “Un om care ucide un alt om trebuie el însuşi să moară”, scria în legea regelui Ur-Nammu, în jurul anului 2100 î.Hr. Ur-Nammu domnea în oraşul Ur, care se dezvoltase atât de mult încât era nevoie de reguli standardizate pentru reglementarea comportamentului cetăţenilor. Era primul text judiciar din istorie, redactat pentru ca cetăţenii să nu aibă îndoieli în privinţa pedepselor prevăzute pentru diverse fapte, de la sexul cu sclavii altuia până la omucidere.

Tot pe plaiurile mesopotamiene a apărut primul imperiu, sub sceptrul unui rege nemilos. În nord locuiau akkadienii, care au trăit în pace cu sumerienii cărora încercau să le urmeze progresele, asta până când, în 2350 î.Hr., Sargon I a decis să îşi depăşească statutul de rege între mulţi alţii. Subjugând oraşele din nord, a făurit primul imperiu al lumii. Sursa: historia.ro

Citit 2927 ori Ultima modificare Vineri, 24 Iunie 2016 12:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.