Situată în judeţul Suceava, în mijlocul secţiunii montane Iacobeni - pasul Prislop, la 20 de km de staţiunea turistică Vatra Dornei, comuna este un adevărat muzeu în aer liber
Ciocăneşti a fost prima aşezare locuită apărută în calea ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan şi Dragoş, întemeietorul de ţară, pâna la Ştefan Cel Mare şi Sfânt, în secolul al XV – lea şi continuând cu alţi domni ai Moldovei care au venit în Ciocăneşti unde, pe lânga suflet românesc, au găsit meşteri făurari pentru armele lor. De aici vine şi denumirea comunei Ciocăneşti, de la meşterii «ciocănari de arme» din atelierele lui Ştefan cel Mare, originari din această zonă, care l-au ajutat să apere şi să păstreze, pentru noi şi pentru «urmaşii urmaşilor noştri», pământul sfânt şi roditor al Moldovei.
Comuna Muzeu Ciocăneşti este atestată documentar din anul 1400 într-un hrisov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.
Comuna turistică Ciocăneşti a fost declarată comună–muzeu prin hotărârea Consiliului local nr. 39 din 22.12.2004.
În anul 2014 a fost desemnată câştigătoarea primei ediţii a programului cultural şi turistic „Satul cultural al României”.
Situată în judeţul Suceava, în mijlocul secţiunii montane Iacobeni – pasul Prislop, la 20 de km de staţiunea turistică Vatra Dornei, comuna este un adevărat muzeu în aer liber. Toate casele sunt pictate sau încondeiate – cum spun localnicii, iar acest lucru i-a adus un renume naţional şi mondial.
Casele din comună sunt ornate cu motive tradiţionale care se regăsesc pe bundiţele, catrinţele, cămăşile şi alte obiecte din portul popular al românilor. Între zidurile decorate cu motive populare sunt aşezate la loc de cinste covoare, carpete şi ştergare.
Tradiţia pictării caselor a apărut în 1950, când fostul primar al comunei, dl. Tomoioagă, meşter popular şi cioplitor în lemn, a încondeiat o casă. Locuinţa aparţine Leontinei Ţăran care şi-a renovat casa şi şi-a dorit să o închistreze asemenea ouălor, ca “să se uite şi soarele la ea”. Azi casa a devenit Casa Muzeu Ţăran Leontina.
„Nu se desenează orice, se face după tradiţie, nu toate măscările pe case, să ştiţi. Lumea nu se întrece aici în etaje cât mai multe, betoane cât mai impozante şi termopane cât mai fiţoase. Mult mai important e desenul care îmbracă pereţii exteriori ai caselor. Dacă ai desenele mai spectaculoase, aşa eşti considerat un gospodar adevărat. Ba chiar se mai zice că şi culorile sunt ca sufletul omului.”
Oamenii din comună sunt obligaţi să respecte arhitectura ţărănească şi astăzi există în Ciocăneşti peste 600 de locuinţe care s-au transformat în case de patrimoniu.
“Întâi tencuiesc cu ciment, var şi nisip, după ce se uscă pun var, ciment şi nisip şi cu un model desenez deasupra şi-l sculptez cu ceva anume care trebuieşte sculptat. După ce se uscă îl vopsesc, dau culoarea varului şi apoi dau modelul naţional cu diferite culori, unul vrea negru, altul vrea maro, altul vrea bej”, spune Silvia Şcheul, meşter popular.
“Se păstrează din generaţie în generaţie. Este o tradiţie care se păstrează şi avem convingerea că am transmis-o şi generaţiei tinere. Sunt şi persoane din ţară care vin şi vor să facă o cabană şi fiecare îşi păstrează modelul naţional”, Cristina Timu, localnică.
În această comună se află Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate şi tot aici au loc peste an Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, precum şi Festivalul Naţional al Obiceiurilor şi Tradiţiilor Populare, Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri din străbuni şi Festivalul Naţional al Păstrăvului. Sursa: cunoastelumea.ro
