ORAȘUL situat pe locul capitalei Imperiului Incaş

ORAȘUL situat pe locul capitalei Imperiului Incaş

Sursa foto: pinterest.com
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!


Cuzco este un oraş din Peru, lângă Valea Urubamba, în lanţul muntos al Anzilor. A fost declarat patrimoniu protejat de către UNESCO în 1983, întrucât este situat pe locul unde s-a aflat capitala vechiului Imperiu Incaş. Este atât capitala regiunii Cuzco, cât şi a provinciei Cuzco. Oraşul are o populaţie de peste 350.000 de locuitori, triplu faţă de acum 20 de ani.

Centru urban complex


Cuzco s-a dezvoltat, sub domnia lui Pachacútec, primul conducător al Imperiului Inca (1438-1471), într-un centru urban complex, cu funcţiuni religioase şi administrative distincte. Oraşul a fost înconjurat de zone clar delimitate pentru agricultură, artizanat şi producţie industrială. După ce spaniolii l-au cucerit, în secolul al XVI-lea, s-a păstrat structura de bază a oraşului, dar s-au construit biserici baroce şi palate peste ruinele oraşului incaş.

După sosirea conquistadorilor spanioli, numele din limba quechua (Qosqo) a fost tradus în spaniolă drept Cusco, oraşul apărând cu acest nume pe hărţile din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Pe hărţile din secolul al XIX-lea şi jumătatea secolului al XX-lea (până în 1976), numele apare drept Cuzco.

Astăzi, în cartografia peruană (în spaniolă), numele s-a reîntors la transliterarea originală: Cusco cu S sau cu Z. În limba engleză, ambele variante sunt acceptate. Enciclopedia Britannica îl scrie Cuzco.

Fortăreaţă din anul 1100


Cultura Killke a fost prezentă în regiunea Cuzco din anul 900 până în 1200 d.Hr, înaintea sosirii incaşilor, în 1200. Arheologii au descoperit, pe 13 martie 2008, ruinele unui templu străvechi, cu drumuri şi sistem de irigaţii, la Sacsayhuaman, o faimoasă fortăreaţă de lângă capitala incaşilor, Cuzco. Datarea cu carbon radioactiv a Sacsayhuaman a arătat că cultura Killke a construit fortăreaţa în anul 1100. În 2007, săpăturile au dezvăluit un alt templu la marginea fortăreţei, indicându-i atât întrebuinţarea religioasă, cât şi pe cea militară.

Oraşul era împărţit în două sectoare, care erau şi ele, la rândul lor, împărţite în alte două. Un drum ducea din fiecare sfert al oraşului în partea corespunzătoare a imperiului. Fiecare lider local trebuia să construiască o casă în oraş şi să locuiască o parte din an în Cuzco, dar numai în partea care corespundea cu partea imperiului pe care o stăpânea.

Ruinat de Francisco Pizarro


După legenda incaşă, oraşul a fost construit de către Sapa Inca Pachacútec, omul care a transformat oraşul-stat Cuzco în măreţul imperiu Tahuantinsuyu. Dovezile arheologice indică o creştere mai lentă a oraşului înainte ca Pachacútec să ajungă la putere. A existat, însă, un plan al oraşului şi două râuri au fost canalizate în jurul acestuia.

Oraşul incaş original, despre care se spune că a fost înfiinţat în secolul al XI-lea, a fost ruinat de Francisco Pizarro, în 1535. Însă, mai există rămăşiţe, care atestă existenţa incaşilor pe aceste teritorii, cum ar fi Templul Soarelui. Printre cele mai notabile clădiri din oraş se numără catedrala Santo Domingo.

Locuinţa de iarnă Machu Picchu


În apropiere de oraş se află şi presupusa locuinţă de iarnă a împăratului Pachautti, Machu Picchu, la care se poate ajunge fie pe o potecă incaşă, fie cu trenul. Pe lângă aceasta se mai găsesc fortăreţele Ollantaytambo şi Sacsayhuaman.

Alte ruine, mai puţin populare, sunt Inca Wasi, cel mai înalt dintre toate siturile incaşe, aflat la o altitudine de 3.980 de metri, Vilcabamba, capitala imperiului după cucerirea, de către conchistadori, a oraşului Cuzco, grădina de sculpturi de la Chulquipalta, cât şi Huillca Raccay, Patallacta, Choquequirao, Moray şi multe altele.

Zona înconjurătoare, localizată în valea Huatanay, este o zonă agricolă importantă, unde se cultivă porumb, orz, quinoa, ceai şi cafea.

Unul dintre factorii principali care ameninţă integritatea oraşului Cuzco este reprezentat de cutremure. După un cutremur puternic care a avut loc în 1950, multe clădiri valoroase culturale s-au deteriorat şi nu au mai fost reparate, din cauza lipsei de fonduri. Sursa: agerpres.ro

Citit 2033 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Septembrie 2016 01:14

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.