CONJUGARE și DECLINARE (despre poezie, la mormântul poetului Nichita Stănescu)

CONJUGARE și DECLINARE (despre poezie, la mormântul poetului Nichita Stănescu)
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Din colecția "Cele mai frumoase poezii finale"

(!) ce minunat - să stai pe marginea uitării

de nicăieri şi de acum şi de atunci,

şi să spui plânsuri printre gene ambigene,

din suflet mult şi din irisuri foarte lungi (!)

(!) irisuri lungi şi verzi şi negre şi păcate,

irisuri smulse din uitare până când

tot ce se vede-i ofilit şi n-are unde

să se ascundă... şi rămâne lăcrămând (!)

(!) s-aude spaţiul cum dă timpul înainte,

s-aude timpul cum dă spaţiul înapoi,

şi eu aud, şi tu auzi - ce conjugare

şi declinare-ntr-un trifoi cu patru foi (!)

(!) s-aude şoapta sentimentelor înalte,

se vede umbra cărnii noastre - nu a fost

ceva mai sfânt decât atâta aşteptare

care ne ştie toată moartea pe de rost (!)

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Divina Tragedia, Colecție

Citit 5974 ori Ultima modificare Marți, 12 Decembrie 2023 11:53

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.