(!) sunt invizibil – iată, LUMINA stă la pândă,poate răsar o clipă măcar, să afle CINEe cel fără de umbră, de steauă, cel pe CAREnu-l ştie spaţiul/timpul, nu-l jinduieşte NIMENI (!)(!) şi doar mi-a dat poruncă, ATUNCEA, MAICA mea:să nu pe/treci prin VIAŢĂ, aiurea, fără STEA,să-nveţi pământul, focul şi aerul şi apa –te rog să nu faci umbră NIMICULUI DEGEABA (!)(!) sunt invizibil – iată, LUMINA stă la pândăsă-mi vadă umbra neagră, să-mi vadă umbra albă ...

Uite: pe strada Domnească, alături de o bancă veche şi încărcată cu amintiri rele şi bune, văd un om/bărbat fără picioare, cum stă şi tace într-un cărucior! Lângă el, pe bancă, stă o femeie naltă, distinsă, tăcută, elegantă, rece, în rochie clasică, picior peste picior! Uite: bărbatul acesta nici nu vorbeşte, nici nu lăcrămează, nici nu se vaietă că-i nenorocit! Dar nici nu întinde mâna! Şi nici nu cere cu vorbe! Şi, chiar dacă nu cere, nici eu nu am să-i ...

Sigur auzi, Marie, cum bat şi cum răzbat clopotele Catedralei de alături! Nu se poate să nu auzi chiar tu! Sigur auzi, Marie, cum câinele acela drept/credincios latră şi urlă năprasnic la Eternitate! Nu se poate să nu auzi chiar tu! Uite-aşa se sfârşeşte ultima noapte de Dragoste, Marie! Şi uite-aşa, Marie, Plecarea umblă cu mâinile dezlegate!... Dorm singur, visez singur! Şi se face că numai tu, Marie, vii tocmai de Atunci! Tocmai de Atunci vii şi sfinţeşti Catedrala de a ...

(!) viaţa durează cât de mult e un tic-tac, trebuie-ntoarsă n-orice clipă...şi-nţeleasă aşa, frumos: cu aplecare şi cu drag şi cu fior de mire şi mireasă (!) (!) mireasă neagră ori mireasă albă, mire de alb, de negru – ce înalt şi ce adânc e visul de sub talpă, târât spre nuntă-n timpul celălalt (!) (!) şi ce alai: deşertăciune, amăgire – desfăşurarea propriei gândiri într-un GOL plin cu ce (nu) poate să se mire, cu ce (nu) ştie cât de firave-subţiri sun ...

(!) sunt un biet căpcăun – lumea zice că-s rău, c-am muşcat din frumos şi din sufletul tău,nu-mi dă nimeni un sfanţ, nici măcar un coltuc –nu-i mai bine să tac, să las tot, să mă duc (?)(!) lumea râde că plâng şi mă face urât –şi mi-i milă de toţi, şi-mi stă sufletu-n gât –hai şi tu să aprinzi lumânare de veci –eşti ileană şi vreau să m-asculţi, să-nţelegi (!)(!) ai să vezi cât de trist, ai să vezi cât de greuva să fie – de-acum – drumul t� ...

Către Maria de la Gară „maică-ta mă întreabă despre tine/...(cu mare tăcere uitându-se în ochii mei).../ dacă s-a suit bruma pe casă/ şi dacă au coborât păsările şi frunzele din tei!// se opreşte puţin/...(să-şi tragă sufletul).../ şi cu aceeaşi mare tăcere mă întreabă din nou/ dacă mai ai dulceaţă de cireşe amare/ şi dacă mai auzi la fântână ecou,/ şi dacă sunt gata muncile de toamnă/ şi dacă cele pentru iarnă sunt pregătite/ şi dacă sunt puse po ...

În sensul proiectului ART BY FUEGO - ARTĂ PENTRU SUFLET, săptămâna trecută, pe 28 octombrie, artistul Paul Surugiu-Fuego a fost în Galați, însoțit de Stela Enache, cu spectacolul ”Balul Artelor - Flori pe Valurile Dunării”. Cântărețul, de la candoarea și înălțimea sa arhicunoscute, a înmânat diplome membrilor de onoare ai acestui proiect și a fost aplaudat de toți invitații/participanții la această frumoasă întâmplare. Lui îi dedic această CARTE de RUGĂCIUNI.De ...

(!) trece MAMA...trece MAMA cu BISERICA de mână – cred că se îndreaptă-ncolo, cred că se îndreaptă-ncoace – mama-mi zice „măi, copile”, iar biserica o-ngână: „hai să nevedim, să ţesem numai pânză pentru PACE, pânză ALBĂ CA ZĂPADA care-nseamnă CURĂŢIE, MILOSTIRE şi SMEREALĂ şi LUMINĂ ţie, mie” (!)   (!) trec...le văd...şi n-am cuvinte să răspund strigării ceste – cea mai straşnică strigare la RĂZBOI, cea mai înaltă din MENIREA OMENIRII, dint ...

Stau de vorbă cu Ea în fiecare zi! Până la paroxism îi place şi gustă din sâcâiala mea legendară! Până la paroxism îmi place şi gust din calmul ei legendar! Până dincolo de baierele Cerului se aud rugăciunile/rugăminţile mele spuse către Ea! Ea niciodată nu se face că plouă! Ea chiar plouă! Eu niciodată nu mă închin din snobism ori din amabilitate! S-ar supăra pe mine, m-ar da afară din straşnica Sa influenţă, din ancestrala Sa necesitate! Şi, atunci, eu ce-aş f ...

(!) aici e-acolo, ca şi cum ar fi/ un drept acolo întâmplat aici – eşti cea mai (ne)(de)scrisă POEZIE/ dintre ce nu am zis şi ce-a să zici,dintre ce nu ai zis şi ce-o să zic/ atunci, acolo, când va fi aicea,aicea, când va fi acolo, când/ ne-om strânge-n braţe umbra şi matricea –şi ne-om ceti încet, frumos, pe CRUCE:/MAI DĂ-NE, DOAMNE, CÂT PUTEM A/DUCE (!) (!) eu ne/greşit, tu ne/greşit – mă rog/ aici ş-atunci ş-acolo şi oriunde:nu mi-i destul, nu mi-i de-ajuns ac ...