A fost odată o soprană! Nu ştiu de ce părinţii săi au botezat-o Arbaleta, însă nu asta-i cauza desfăşurării/înfăşurării cestor cuvinte-n cest colţ al iscoditorilor fără cusur, fără frontiere şi fără cont în bancă! Şi, după ce că are nume frumos, dar şi bizar, seamănă leit cu o lebădă albă când nu se îmbracă în negru, şi neagră când nu se îmbracă în alb! Spre deosebire de pasărea-lebădă, soprana Arbaleta cântă înainte de moarte! Cântă... şi-i � ...

Dragostea ta din stânga sufletului meu/ este imensă, drept pentru care am să vin să-ţi dăruiesc/ o recompensă! Te rog frumos şi elegant, comoara mea/ cea mai frumoasă, în seara asta, pe la zece fără cinci,/ să fii acasă! Să fii acasă, negreşit, căci chiar atunci,/ răsare Luna la geamul tău, pe sticla căruia am scris/ întotdeauna:"eu niciodată n-o să ştiu şi n-o să-nvăţ,/ sub nici o formă, că viaţa nu se desfăşoară pe de rost,/ ci se transformă în moarte sigur ...

N-a pierit! Uită-te în planta din stânga! E-acolo! Uită-te în copacul din dreapta! E-acolo! Uită-te în fântâna din deal! Şi-n fântâna din vale! Uită-te în cărţile lui Marin Preda! Şi-n cărţile lui Hemingway! Uită-te în oglindă! Uită-te în partea de nord a Moldovei de sud! Şi-n caietul cu pătrăţele! Şi-n cel cu linii paralele! Cu ochii închişi uită-te! Şi deschişi! Îl vezi! Dacă nu-l vezi, mai uită-te o dată! Cu mare atenţie uită-te când vine Primăvara s� ...

(!) te-aştept la vioară cu vals şi tangou,/ cu inima plină de lacrima naltă a ochilor tăi/ - izvor de lumină (!) (!) te-aştept la fereastra cu cer liniştit/ şi multe muşcate, cu sufletul plin de alean şi nădejdi/ şi singurătate (!) (!) să-mi dai un surâs mai curat decât sunt/ atâtea curate, te-aştept o secundă şi-o oră şi-un veac/ şi-o eternitate (!) (!) să-ţi dau o dulceaţă de şoapte şi de/ cireşe amare, te-aştept până vii şi mi-aduci elixir/ şi încredinţa ...

Doamna care a-ncercat să-mi răstoarne o CERTITUDINE... (dincolo de orice răutate şi speculaţie)... e o Doamnă iubită şi urâtă de toţi, stimată şi hulită de toţi, căutată şi ocolită de toţi! Cred că-i şi piază rea, dar şi colac de salvare! Cred că-i şi beladonă, dar şi mărăcine! Ea duce spre pornire, şi tot ea duce şi spre oprire! Pare incredibil, însă nimic nu-i mai sigur decât cest Adevăr! Demonstrat în tot de-a lungul şi de-a latul Timpului, cest Adevăr n ...

!!! să nu i se pară că lor nu le pasă/ şi toate cuvintele sale că pier, mortul se ţine trei zile în casă,/ apoi se îngroapă cu faţa la cer !!! !!! un viu în ogradă ciopleşte o cruce/ - o cruce uşoară, cu braţe subţiri - ciopleşte atent şi aminte şi-aduce// de mortul prezent şi închis în priviri !!! !!! şi dacă se mişcă un ban pe icoană/ şi-i lunecă mortului mâna-n sicriu, e vreme de dus şi e timp de pomană/ totdeauna devreme, niciodată târziu !!! !!! căruţa ...

Să scriu pe ţărână? să scriu pe zăpadă? să scriu pe spinarea iubitei? să scriu pe femurul şi pe glezna amantei?... Scriu, sigur că scriu! fiindcă pe ţărână am citit prima oară, nu? fiindcă pe zăpadă am citit a doua oară, nu? fiindcă pe spinarea iubitei am citit a treia oară, nu? fiindcă pe femurul şi pe glezna amantei am citit a o mie şi una oară ce au scris marii romantici şi marii îndrăgostiţi ai timpurilor şi ai vremurilor de la începuturile primei raze de lu ...

(!) ce sfântă iubire mi-a dat dumnezeu chiar în fiecare noapte şi chiar în fiecare zi, să mor de tot, înainte de orice trăire, şi să trăiesc de tot, după ce voi muri (!) (!) cineva bate la uşă şi-mi zice definitiv: hai, vrei să nu ştii nimica, nici o dată! eu mă duc şi scot cheseaua cu poezii amare şi-i spun că nu poate pleca nevindecată (!) (!) şi o rog să stea până când nu mai poate de atât amar frumos şi atât frumos amar, şi încep să-i spun că pierde timpul ...

În fiecare zi, toată viaţa, mi-am propus să plec tocmai Acolo, taman Acolo! Dar n-am reuşit! Nu ştiu de ce n-am reuşit, dar cred că nu m-am ţinut de Cuvânt, iar Cineva lucrează/ porunceşte împotriva Celui care nu plouă deloc, dar se face că plouă torenţial! Cum, adicătelea, nu m-am ţinut de Cuvânt? Păi, foarte simplu! Nimic mai simplu! Ileana era pe moarte, Făt-Frumos era pe moarte, Zmeul era pe moarte... (toată Frumuseţea Pământului era pe moarte)... iar eu tăiam frun ...

Secanta-risc fundamentală trece ca un Sărut-secure prin oglinzi - e nemilos şi e atât de rece - iubita mea, la nimeni să nu-l vinzi! Îl cumpăr eu - eu nu mai cred în Parce, toţi zeii mei degeaba au murit - oglinzile chiar dacă se vor sparge şi voi rămâne fără Infinit! Oglinzile-au multiplicat aiurea iluzia că vei veni-n curând să-mi tai singurătatea cu securea secantă la tangenta care sînt! Aştept secanta ca pe-o vindecare, s-au veştejit oglinzile... şi mint! - Eu s ...