Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Fii primul care postează comentarii!

Terapia de cuplu este un tip de psihoterapie ce ajută cuplurile să-şi recunoască şi să-şi rezolve conflictele în vederea îmbunătăţirii relaţiei. Statisticile spun că 90 la sută dintre cuplurile care apelează la terapia de cuplu se despart. În acest context, există o reticenţă a cuplurilor de a apela la această formă de terapie.

Motivele pentru care cuplurile ajung să apeleze la un terapeut pentru a-şi restabili echilibrul în relaţie sunt numeroase şi de multe ori ele se îmbină: lipsa de comunicare, problemele sexuale, distanţarea, sentimentul de vină, conflicte cauzate de educarea copiilor şi multe altele. Pe de altă parte, statisticile arată că apelează la terapie mai ales acele cupluri în care există diferenţe interculturale, precum şi cuplurile care formează familii recompuse. Specialiştii recomandă însă ca terapia de cuplu să fie însoţită adesea şi de terapie individuală, ca, de exemplu, în cazul problemelor legate de violenţa în familie. La fel, în cazurile ce implică infidelitatea, este recomandat să existe şi o terapie individuală.

De ce e necesară terapie de cuplu

Deşi pare banală, această întrebare este absolut necesară înainte de a apela la terapia de cuplu. Iar răspunsul este esenţial, pentru ca aceasta este şi prima întrebare pe care o va pune terapeutul, ambilor parteneri. Nu el este însă cel care vă va da răspunsul. Este esenţial ca ambii să răspundă sincer, dacă se aşteaptă ca relaţia să le fie salvată în urma terapiei, dacă aşteaptă confirmări ale unor bănuieli şi dacă sunt pregătiţi să descopere lucruri care le-ar putea schimba modul de gândire şi de abordare a relaţiei.

Care este rolul terapeutului

Rolul unui terapeut în terapia de cuplu este de a instaura un nou echilibru în relaţie, un echilibru bazat pe noi reguli. Poziţia sa este aceea de arbitru, de moderator al problemelor care există în cuplu. Faptul că dialogul între parteneri are loc într-un cabinet, într-un spaţiu securizat şi confidenţial şi în prezenţa unei a treia persoane, permite deschiderea acestora faţă de subiecte care în spaţiul conjugal par imposibil de discutat.

În ce constă terapia

Terapia de cuplu şi metodele abordate variază considerabil de la un terapeut la altul. Unii terapeuţi încep prin a discuta direct cu cei doi parteneri împreună, alţii preferă să discute mai întâi cu fiecare, separat. Unii terapeuţi vorbesc mai mult ei la început, alţii preferă să îşi asculte mai întâi pacienţii. Ca în orice terapie, nu există norme fixe şi nici durată fixă. Unele cupluri au nevoie de întâlniri săptămânale cu terapeutul, o perioadă mai îndelungată, în timp ce altele ajung să vadă rezultatele mult mai repede. Adesea, este nevoie doar de două sau trei şedinţe de terapie pentru a debloca anumite căi de comunicare care nu funcţionau la parametri normali.

Când reuşeşte o terapie

Scopul unei terapii nu este neapărat acela de a salva cuplul cu orice preţ. Paradoxul este ca o terapie de cuplu reuşită poate însemna deopotrivă restabilirea echilibrului într-o relaţie, însă poate însemna şi separarea, acceptată şi conştientizată de ambii parteneri ca soluţie de continuare a vieţii fiecăruia.

Capcane ce trebuie evitate

Specialiştii susţin că, adesea, atunci când un cuplu apelează la terapia de cuplu, unul dintre parteneri este mai motivat decât celălalt. În astfel de cazuri, terapia poate eşua, mai ales dacă unul dintre cei doi refuză în totalitate terapia. Empatia şi compasiunea sunt ingrediente indispensabile ale terapiei de cuplu, care implică obligatoriu prezenţa activă a ambilor parteneri. O altă capcană ce trebuie evitată este aceea a minciunii. Pentru ca terapia să dea roade este absolut necesar ca partenerii să nu se mintă în faţa terapeutului şi mai ales să nu-i ascundă acestuia nimic. A repara o relaţie deteriorată înseamnă a redeveni autentic în relaţiile cu celălalt, argumentează psihoterapeuţii.

Găsirea terapeutului potrivit

Sunt mai multe tipuri de terapie de cuplu, în funcţie de care este bine să se facă şi alegerea specialistului: comportamentală, analitică, sistemică, etc. Sunt indicate obţinerea de referinţe de la persoane care au urmat terapie, iar dacă unul dintre parteneri a făcut deja terapie individuală, ar fi indicat ca psihoterapeutul care se va ocupa de problemele cuplului să fie altă persoană.

Citit 1498 ori Ultima modificare Marți, 24 Aprilie 2018 20:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.