Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Repezeală de Ocară (către doamna O)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Eşti o mincinoasă mută, surdă, proastă -
mă nenoroceşte mutra ta sticlită,
nu mai scap de tine, parcă stai la pândă,
eşti o astringentă, eşti o aguridă!
Eşti tulburătoare, mă apucă plânsul -
când mă uit la tine văd ce-am fost odată
şi mi-arăţi că-s altul, zi de zi, că nu se
poate-ntoarce timpul, să (nu) se mai vadă!
Şi te dai concavă, şi te dai convexă,
şi dai rotundă, şi te dai pătrată -
eşti o re/vizoare şi-o retro/vizoare,
mi-aminteşti (întruna) despre altă/dată!
Uite-aşa te-aş sparge... dar mi-i tare frică:
eşti la fel în toate cioburile tale
şi în fiecare-mi văd apropierea
de întemeiere-n rosturi sepulcrale!
Aşadar, perfido, chioampo, preacurato,
chiar nu te mai sufăr, nu te mai pot crede:
te condamn, OGLINDO, la singurătate -
şi te pun CU FAȚA NUMAI LA PERETE!

Citit 5136 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.