Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” ABSTRACTUL cel MARE [dosarele XYZ]

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

nu-mi mai trebuie

nimic din tot ce s-a spus că mi se dă cu vârf şi îndesat –

ce să mai aştept

când chiar şi zâmbetul morţii mi se pare confecţionat?

când chiar şi viaţa mi se pare dată cu împrumut?

când cred că altcineva a făcut ce cred că eu am făcut?

când până şi bigbangul mi se pare plăsmuit?

când nu mai e natural nici măcar banalul băţ de chibrit?

 

nu-mi mai trebuie nimic

fiindcă toate sunt doar un vis al abstractului cel mare –

m-am săturat de fals

şi sunt supra/plin cu atâta şi atâta reprehensibilă visare!

Citit 7001 ori Ultima modificare Vineri, 04 Martie 2022 23:54

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.