Atac la morile de vânt (balet)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Moto: "sau doi egal cu patru... altă sferă

            limită de... ori nu... fără adresă,

            dâra luminii peste... frontieră

            abandonată-n propria-i viteză"

                                               (anonim folk)

 

Sunt prea înalt să cred c-au fost o întâmplare

acestea toate şi ne/toate... acest tot,

dar şi ne/tot, vibrează-n sine, muşcă, doare,

stârneşte pricini între pot şi nu mai pot,

azvârle zero din adâncuri spre înaltul

care-l azvârle din înalturi spre adânc...

sigur că da, dinspre nimic porneşte caldul

şi cată rece... strâng ce pierd şi pierd ce strâng!

Sunt prea mărunt să cred c-a fost o întâmplare

tot cest văzut şi nevăzut... foarte urât,

foarte frumos, cum vrea şi crede fiecare,

pân-la genunchi, pân-la buric, până la gât...

chiar până unde încă nu-i tot ce se poate,

chiar până unde-i tot ce nu s-a mai putut...

goluri imense, pline cu singurătate,

punct definit, şi punct defunct, şi punct pierdut!

Citit 7986 ori Ultima modificare Joi, 14 Martie 2013 15:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.