* Discuţie cu academicianul Emilian Popescu, preşedintele Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului din cadrul Patriarhiei Române *
Cu sprijinul academicianului Emilian Popescu, preşedintele Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului din cadrul Patriarhiei Române - dar şi preşedintele Comisiei Române de Bizantinologie - am adus în atenţia cititorilor noştri câteva frânturi din viaţa Sfântului Vasile cel Mare (330-379), Episcop al Cezareei Capadociei între anii 370 şi 379.
Pentru că l-am întâlnit pe distinsul bizantinolog în pelerinajul din mai-iunie al acestui an în Capadocia - prin locurile pe unde au slujit cândva Sfinţii Capadocieni - l-am întrebat ce anume trebuie să caute pelerinul creştin prin acele locuri.
Este arhicunoscut faptul că după 29 mai 1453, după ce turcii otomani au dat năvală călare pe cai în Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol (astăzi Istanbul), Biserica creştină din Asia Mică a fost nevoită să se retragă în oraşele subterane, în locuri prielnice credinţei în Hristos…
- Ne spuneaţi că Marele Vasile, prin teologia sa aplicată în faptă, şi-a atras denumirea de “un roman printre greci”. Însuşi Sfântul Vasile recunoaşte în scrisorile sale că cea care l-a “câştigat” de partea bisericii a fost sora sa mai mare, Sfânta Macrina cea Tânără…
- Spuneam că Sfântul Vasile cel Mare a atins culmea trăirii duhovniceşti, deşi a trăit doar patruzeci şi nouă de ani, din care ultimii nouă ca episcop al Tronului Cezareei Capadociei. O înaltă trăire a avut şi sora sa cea mare, Sfânta Macrina cea Tânără, căreia Marele Vasile îi păstrează o frumoasă amitire.
Citind despre această Sfântă este imposibil să nu te impresioneze marea ei credinţă. Se spune că era bolnavă, avea o tumoare canceroasă la sân şi din pudoare nu s-a dus la doctor ca să o vadă. A mers la capela familiei şi o noapte întreagă s-a rugat cu lacrimi; apoi a adunat ţărâna aceea udată cu lacrimi şi s-a uns la sân şi se spune că s-a vindecat.
- Credinţa curată e cea care vindecă mereu… V-am întâlnit în pelerinajul din Capadocia, organizat cu binecuvântarea şi participarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel. Despre aceste locuri relatează pe larg cotidianul Lumina şi revista Lumea credinţei. Sunt convinsă că mulţi dintre cititorii noştri sunt interesaţi să afle ce se mai păstrează în Turcia de astăzi de pe vremea Marilor Capadocieni?
- În acest prim an al pelerinajelor organizate cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel am putut vedea câte ceva din ceea ce era odată viaţa creştină în Capadocia. Însă s-a mers pe un itinerariu propus de partenerul turc şi nu am ajuns, de exemplu, în zona Pontului, acolo unde s-a născut Sfântul Vasile cel Mare.
Din toate cercetările mele, reiese că Sfântul Vasile s-a născut la Annisa, acum se cheamă Sunissa, iar această localitate este în vecinătatea unui orăşel - Ibora - care există şi astăzi, în apropiere de râul Iris, apă care se varsă în Marea Neagră, deşi nu este fluviu. Aceste locuri nu sunt cuprinse în pelerinajul din Capadocia şi ele trebuie văzute, trebuie cercetate, pentru a afla cu adevărat ce se mai păstrează din vremea Marelui Vasile.
În epistolele sale, Marele Vasile relatează că dincolo de râul Iris, în Neocezareea, era locul unde a fost mănăstirea înfiinţată de mama sa, Sfânta Emilia, şi de sora sa, Sfânta Macrina cea Tânără. Apoi Neocezareea este locul unde avea casa bunica Sfântului Vasile cel Mare şi unde credem că a copilărit fostul Episcop al Cezareei, în casa bunicii sale - Macrina cea Bătrână.
- Nu există în itinerariul pelerinajului nici oraşul Cezareea Capadociei, în turceşte Kayseri, aşezare care şi-a dobândit notorietatea în vremea slujirii Sfântului Vasile cel Mare, ca episcop.
- Nu ştim ce se mai păstrează astăzi din lucrarea socială a Episcopului Vasile cel Mare, însă eu cunosc istoria scrisă şi mergând la faţa locului, am putea afla mai multe.
- Sunt în programul pelerinajului şi Biserica Sfântului Grigorie Teologul din Guzelyurt, fostă Nazianz, sfânt locaş transformat astăzi în geamie. Cam din ce perioadă este această zidire?
- Biserica despre care se spune că este a Sfântului Grigorie Teologul cred că este din veacul al XIX-lea. E cert însă că prin locul acela a păşit Sfântul Grigorie Teologul, pe acolo a slujit şi a scris înalta sa Teologie a Duhului şi multe din scrierile sale. Dincolo de ce ne oferă aceste locuri, noi trebuie să căutăm ceea ce ne leagă de viaţa şi trăirea Marelui Capadocian.
De asemenea, şi Biserica - Închisoare din Nevşehir, fosta Nyssa, reşedinţa Episcopiei Sfântului Grigorie de Nyssa, fratele Marelui Vasile - nu este mai veche de sfârşitul veacului al XIX-lea, începutul celui de-al XX-lea veac. Aceste sfinte locaşuri au aparţinut comunităţii de greci ortodocşi care a părăsit Turcia după înfiinţarea Republicii Turce, în 1923-1924, de către primul preşedinte al Turciei, Kemal Ataturk.
- Ce ne puteţi spune despre “Situl arheologic de la Goreme”, o zonă interesantă prin formele de relief aparte şi prin mănăstirile săpate în aceste formaţiuni muntoase calcaroase?
- Sunt locuri în care au slujit şi s-au rugat monahii noştri şi sunt valoroase pentru picturile lor vechi de secole, dar nu sunt mai vechi de veacurile al IX-lea, al X-lea; unele sunt din veacul al XI-lea. Sunt valoroase pentru trecutul nostru, dar repet nu dau mărturie - cel puţin nu avem până acum mărturii materiale certe - că ar fi mai vechi.
- Ce-i de făcut?
- După revenirea din Capadocia i-am spus Prea Fericitului Părinte Patriah Daniel că trebuie să facem un nou plan în Capadocia şi, pe cale amiabilă, să propunem şi să cerem instituţiilor abilitate ale Statului Turc permisiunea de a cerceta, de a confrunta datele la faţa locului.
- Există cercetări realizate în zonă, materiale informative?
- Există la Viena o bogată literatură de specialitate, e vorba de zece volume - “Tabula Imperii Byzantini” - cu date despre vechiul Bizanţ, studii pe care le-am achiziţionat şi le-am dat unui asistent, cunoscător de limbă germană, să le traducă. Vom edita un ghid ştiinţific şi vom propune, în perspectiva sărbătorii de anul viitor dedicată Simbolului niceo-constantinopolitan, să aprofundăm cercetarea acestor locuri sfinte din Neocezareea şi din Cezareea Capadociei.
Explicaţii foto:
1-2: Sit Goreme, capela săpată în munţii calcaroşi din Capadocia
3: Acad. Emilian Popescu la Hierapolis, astăzi Pamukkale, renumit pentru apele termale calcaroase şi pentru că era situat pe Drumul Mătăsii.
