Un nou eveniment i-a adunat pe iubitorii de frumos la Muzeul de Artă Vizuală, la doar patru zile de la ultimul vernisaj: expoziţia de sculptură şi instalaţii a Mariei Pop Timaru şi lansarea cărţii în două volume „Un secol de arte frumoase în Moldova” de Valentin Ciucă.
„Bănuiesc că v-aţi pus cu toţii întrebarea de ce această alăturare între expoziţia absolut nonconformistă a Mariei Pop Timaru şi lansarea unei cărţi de ţinută academică. Am intitulat această expoziţie «O maşină de stârnit râsul într-o zi de sărbătoare», pentru că este dublată de un eveniment editorial excepţional”.
„L-am întrebat pe Valentin Ciucă dacă nu este deranjat să-şi lanseze cartea în contextul expoziţiei «O maşină de stârnit râsul», acesta mi-a răspuns: «Nimic nu poate fi mai frumos decât o lansare academică într-un context nonconvenţional, pentru că eu am făcut aceste kilograme de cultură, iar aceste kilograme de cultură trebuie să continue prin generaţia tânără». Acesta este răspunsul unei somităţi în ceea ce priveşte arta şi înţelegerea fenomenului plastic”.
„Dacă ne uităm la cuprinsul cărţii lui Valentin Ciucă, la secţiunea artişti din Galaţi găsim trei pagini numai cu numele lor. Este un lucru nemaipomenit pe care această somitate în materie de cultură l-a dăruit Galaţiului”, a spus, în deschiderea evenimentului, directorul muzeului, Dan Basarab Nanu.
Organizatorul expoziţiei, Eduard Costandache, şi-a exprimat bucuria că a putut s-o convingă pe Maria Pop Timaru, o tânără cu o bogată activitate artistică, să expună la Galaţi.
Modest, aşa cum îi şade bine unui om de cultură autentic, Valentin Ciucă nu a vrut să ne plictisească cu prelegeri despre consistentele sale volume lansate la Galaţi, care s-au vândut ca pâinea caldă, ci a dorit să vorbească frumos despre Maria Pop Timaru.
„Omul este condamnat la comunicare”
„Eu identific în Maria Pop Timaru un artist adevărat al timpului său. Un timp contradictoriu, un timp de-a dreptul dezmăţat şi care ne creează mai multe întrebări, decât ne oferă răspunsuri. Această atitudine ironică în raport cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi este centrul unei lucidităţi”.
„Maria Pop Timaru ştie să râdă. Este o încercare a spiritului tânăr de a găsi nişte soluţii spre a sublinia un anumit derizoriu. Această destrucţie a societăţilor post-moderniste merge în paralel cu destrucţia fiinţei umane. Lucrările sale se constituie ca un avertisment”.
„Omul este condamnat la comunicare. Excesul de comunicare, de mass-media, duce la lipsa oricărei comunicări. Când vorbesc toţi şi nu ascultă nimeni, drama comunicării e la ea acasă”.
„Sunt bucuros că am descoperit-o pe tânăra Timaru şi l-am redescoperit pe prietenul meu Dan Basarab Nanu, amândoi suntem un Romulus şi Remus care sugem la ţâţa culturală a lui Răzvan Theodorescu”, a vorbit frumos, ca din carte, Valentin Ciucă.
Apoi a fost asaltat de mulţimea celor care şi-au achiziţionat cele două volume – kilograme bune de cultură, pentru a le da autografe.
Dacă din nefericire, pe Valentin Ciucă nu-l mai puteţi asculta la Galaţi, a rămas totuşi expoziţia Mariei Pop Timaru, pe care o puteţi vizita ca să vă amuzaţi de propria dumneavoastră imagine reflectată într-o oglindă specială.
