Preoţii aduc vestea Naşterii Pruncului Iisus

Preoţii aduc vestea Naşterii Pruncului Iisus
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Pe 15 decembrie a fost zi de pelerinaj pentru gălăţeni, deşi neaua acoperise nu numai pământul, ci şi văzduhul.

Cu toate acestea, peste o sută de preoţi din Galaţi şi Brăila, purtând pe braţe Icoana Naşterii Pruncului Iisus, şi-au îndreptat gândul şi paşii înspre mănăstirea din inima Cetăţii „Sfântului Apostol Andrei”, Catedrala Galaţilor - inima spirituală şi culturală a Dunării de Jos.

Alături de Arhiepiscopul locului, Înalt Prea Sfinţitul Casian, slujitorii Sfintelor Altare au înălţat smerită rugăciune şi s-au bucurat să primească binecuvântarea arhierească şi „slava Lui cea nemărginită şi veşnică”. 

Rugăciunea s-a armonizat cu frumoasele colinde aduse de la Lieşti de copiii de la Grupul „Colindiţa”, însoţiţi de dascălii lor din comună, dar şi de părintele Titi Gabor.

„Ne bucurăm că înainte ca slujitorii noştri să pornească înspre  casele şi cătunele creştinilor, ca să ducă vestea Naşterii Pruncului din Betleem, am primit colinda curată şi sfântă de la aceşti îngeri care sunt copiii, a spus Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian.

Nici frigul, nici ninsoarea nu i-au putut opri pe micii colindători să vină în Galaţi şi să ne vestească Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, în peştera sărăcăciosă a Betleemului, cum ne spun Sfânta Tradiţie, dar şi Scriptura.

Păstor şi păstorit, copil şi adult, cu toţii s-au bucurat să primească minunata veste a Întrupării Fiului lui Dumnezeu-Cuvântul. Cel care păstrând ce era - „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, cum spunem în Simbolul de credinţă, „S-a pogorât din ceruri”, pe pământ şi  „S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om”. Scopul pogorârii Fiului lui Dumnezeu pe pământ a fost acela de a-L înomeni pe om, „coroana creaţiei”.

Sfânta Scriptură nu ne spune foarte multe despre acest moment, însă Tradiţia noastră, transmisă din generaţie în generaţie, din neam în neam, a devenit „memoria vie a Bisericii”, iar acest fapt se simte mai ales în această perioadă a anului, în colindele noastre străbune, „expresie a simţirii religioase româneşti”, cum aprecia Patriarhul Miron.

„Din Sfânta noastră Tradiţie aflăm că Dumnezeu vine în lume ca un copil, precum aceşti mici colindători, a spus Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian. Dumnezeu a ales să vină pe pământ sub chipul unui copil pentru a ne arăta astfel curăţia acestei vârste, curăţie pe care şi noi, cei maturi, trebuie să o aşezăm în viaţa noastră, în mintea noastră, în sufletul nostru.”

Tradiţia - memoria vie a Bisericii

Explicând sensul Sfintei Tradiţii, cel de-al doilea izvor al Bisericii Dreptmăritoare, „memoria vie a Bisericii”, Înalt Prea Sfinţitul Casian ne-a spus că an de an, participarea noastră la „naşterea din nou a Cuvântului biblic, aducerea Lui  în actualitate, se cere a fi un răspuns la continua chemare a lui Dumnezeu, este o concretizare a dialogului viu între om şi Dumnezeu”.

Şi pentru că, din moşi strămoşi, s-a perpetuat tradiţia ca preoţii să vestească, în aceste zile până în Ajunul Crăciunului, Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, nu uitaţi să deschideţi uşa casei, dar mai ales a inimii. Preoţii vin cu icoana, ca să ni-L aducă pe „Pruncul mititel şi-nfăşăţel, cu scutec de bumbăcel”.

Şi precum întreaga creaţie se pleacă în faţa Pruncului din Betleem, să mergem să-L întâmpinăm cum se cuvine, prin parcurgerea Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Euharistiei; apoi slăvindu-L şi aşezând-L în inimile noastre.

Citit 590 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.