Se pare că cel mai greu lucru pentru un șarpe mic este să nu poată pronunța litera ”s”, iar mai pe înțelesul oamenilor, adică să nu poată sâsâi ca ...toți șerpii. Din această mică tragedie se naște romanul lui Iulian Mardar, intitulat ”Sssam the Sssnake – Sssam Șșșarpele”, conceput de autor să fie ”o carte pentru copii, scrisă pe înțelesul adulților”.
Noi, fiind adulții care au urmărit desfășurarea primului capitol, ne-am declarat foarte mulțumiți de stilul vioi al autorului, care se vede de cât colo că este născut cu ”simțul dialogurilor”, care au putere mare de caracterizare. Nu-i dau însă greș nici micile descrieri ale naturii, în care evoluează micile personaje al viitoarei lui cărți.
Cartea ”Sssam the Sssnake” este de fapt concepută integral în limba engleză, din care Iulian Mardar a adus pentru ședința de cenaclu capitolul întâi tradus în limba română. Dar, chiar și tradus, textul nu și-a pierdut din savoare deloc, fiindcă s-a zâmbit la unison pe tot parcursul lecturii.
Acțiunea părții întâi a romanului se petrece într-un lan de porumb, cam sfios și care de spaimă uită să se mai miște în adierea vântului și unde trăiesc animale mici – familii de broaște țestoase: bunicul Kevin și 34 de nepoți și familii de șerpi – mama Crawley și fiii ei, printre care și Sam, puiul de șarpe care nu poate să sâsâie!
În lanul de porumb mai trăiesc și melci și iepuri (încrezuți), cu care Kevin se ia la întrecere, până când, deodată, se aude un țipăt atât de înfricoșător, încât toate țestoasele se ascund în carapace, melcii în casele lor, vântul uită să mai adie, iar lanul de porumb înțepeni în mișcarea lui. Țipătul atât de dramatic îl produsese mama-șarpe Crawley, care se vede de cât colo că este foarte disperată. Toți puii ei pot sâsâi șerpește, așa cum șade bine unui șarpe, dar micul șarpe Sam nu.
În viitor, ne-a spus autorul că Sam va înfrunta multe peripeții și primejdii până să învețe să sâsâie ca frații lui, cu alte cuvinte, să intre și el în rândul șerpilor care pot sâsâi onorabil, nu-i așa?
Imaginile viitoarei cărți sunt penetrante, așa că ar putea deveni și un posibil scenariu de film de desene animate, așa cum își dorește autorul.
Caracterizările sunt date de dialogul zglobiu, de inserțiile de umor subtil, uneori cu trimiteri la civilizația americană, despre care autorul dorește să vorbească în cartea sa, nu din snobism, ori lipsă de imaginație, ci ca un pariu cu sine însuși și cu viitorii editori de limbă engleză, ori americană, care i-ar putea publica această carte.
Pe Valentin Dragoș textul l-a trimis cu gândul la Mark Twain, Huckleberry Finn, iar Ioan Gh. Tofan așteaptă cu mare nerăbdare și continuarea acestui roman, cu un început atât de incitant.
Astăzi, 12 iulie, ora 18,00, la sediul „Viața liberă”, ne va citi Andrei Velea.
