În contextul manifestării de la Palatul Episcopal, Înalt Prea Sfinţitul Casian a vorbit despre „un proiect de restaurare a vechilor icoane ale Arhiepiscopiei Dunării de Jos, despre necesitatea de a restaura Frumuseţea şi lumina din vechile icoane”.
Proiectul este un parteneriat între Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi. Acesta este un început al „vizualizării istoriei, culturii, credinţei, este un debut al viitorului Muzeu Ecclesial pe care Arhiepiscopia Dunării de Jos doreşte să-l sfinţească în anul care vine, al Sărbătoarea Ortodoxiei”.
Prezent la manifestare, Dan Nanu Basarab, directorul Muzeului de Artă Vizuală, a vorbit despre noul parteneriat, dar şi despre vechi şi nou în arta iconografică bizantină, despre preocupările muzeografilor gălăţeni de a aduna şi de a păstra frumuseţea din Icoana Bizantină în judeţul Galaţi.
Adresându-se micilor iconari, interlocutorul a remarcat lumina din icoanele vechi şi a subliniat că prin iconari precum Ioan Zugravu, care a trăit şi pictat pe la sfârşitul veacului al XVIII-lea, în zona Ştieţeşti, prin Andronic Diaconu Zugravul, Monahul Lvrentie (1802), prin Sandu Zugravu (Cavadineşti, 1876) a fost salvată frumuseţea din icoanele bizantine.
„Voi, tinerii iconari de astăzi, aveţi şansa unor formidabili profesori, a spus Dan Nanu Basarab. Prin veacuri, prezenţa acestor iconari - zugravi în părţile Dunării de Jos - a salvat arta iconografică bizantină care în condiţiile vremii putea să fie sufocată, fie de stilul răsăritean, cu cele trei influenţe - rusească, lipovenească, ucraineană”.
Cu sprijinul lui Dan Basarab Nanu am reconstituit din frânturi de istorie, o istorie a artei bizantine de la Dunărea de Jos. Cele peste o sută de icoane, ce înnobilează capela Palatului Episcopal, vor intra într-un program de restaurare în acest an.
Unele au o vechime de aproape trei veacuri şi ele confirmă o organizare bisericească, o anumită viaţă duhovnicească în părţile noastre.
Aceste icoane, reflectă preocuparea înaintaşilor noştri pentru propovăduirea icoanei, „Evanghelie în culori” ce are darul de a lumina creştinul, deşi, în părţile noastre, nu exista o şcoală de pictură bizantină.
„Călăuzitoarea” lui Ioan Zugravu
Cea mai veche icoană aparţine lui Ioan Zugravu şi acest nume apare pe Icoana Maicii Domnului „Hodighitria” (din greacă „Îndrumătoarea” sau „Călăuzitoarea”), datată 1764-1765 şi a aparţinut Bisericii vechi din Ştieţeşti, judeţul Galaţi.
Pe acest Sfânt Odor există înscrierea: „Această sfântă icoană au făcut-o robii lui Dumnezeu Ioniţă Donose, vălet 7273 (1764-1765) Ioan Zugrav”. Astfel de picturi, spune Dan Basarab Nanu, mai sunt la Mănăstirea Govora din Vâlcea, la Mănăstirea Humor, dar şi la Biserica Antim, datate la anul 1786 şi semnate de Nichifor Zugrav.
De la Căuieşti, judeţul Galaţi avem o Icoana a Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavriil, cu menţiunea 1832, zugrav Monah Lavrentie.
Stilul iconograic bizantin a fost păstrat şi este reprezentat la Galaţi şi de Andronic Diaconu Zugrav, de la care ne-a rămas, între altele, o icoană a Sfântului Nicoale de la anul 1802, realizată pentru Biserica din Bereşti sat din judeţul Galaţi.
Dan Nanu Basarab spune că Andronic Diaconul Zugravul în reprezentare sa iconografică îmbină stilul bizantin, somptuos, specific vremii, cu cel popular românesc.
Un alt zugrav înregistrăm la Independenţa, tot în judeţul Galaţi, de unde avem Icoanele „Buna Vestire” şi „Sfinţii Trei Ierarhi” (din 1859, purtând semnătura lui Lupu Zugrav. Sunt „donate de Toader Marin cu soţia sa Ilinca spre pomenire” şi „prin osteneala dumnealui Iorga Stegar spre pomenire” către Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Independenţa, judeţul Galaţi.
Am reţinut din cele peste o sută de icoane, doar câteva dintre ele, dar restaurarea lor va scoate la iveală şi alte aspecte necunoscute în acest moment.
Cu siguranţă, noul parteneriat dintre Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Muzeul de Artă Vizuală va aduce un plus de lumină gălăţenilor şi va face mai vizibilă istoria Bisericii Dreptmăritoarea de la Dunărea de Jos ce începe cu cea mai veche icoană din pământul românesc, care poartă numele Inocens, primul creştin daco roman, descoperit în pământul românesc.
Foto: Arhiva ADJ
