Pictorul și etnologul Eugen Holban, personalitate notorie a culturii românești, decanul de vârstă al artiștilor plastici gălățeni, a împlinit pe 26 iulie 85 de ani. Istoricul și criticul de artă Corneliu Stoica a ținut să-l omagieze la aniversarea acestei venerabile vârste, prin elaborarea și publicarea unui album de artă, apărut în aceste zile la prestigioasa editură „Axis Libri” a Bibliotecii „V. A. Urechia”. El se adaugă astfel altor albume de același fel ale autorului, pe care le-a consacrat în anii anteriori pictorilor: Nicolae Mantu (2003; 2015), Mihail Gavrilov (2010), Teodor Vișan (2003; 2012), Nicolae Einhorn (2008) și Sterică Bădălan (2019).
Albumul (format 19x21 cm, 150 de pagini, tipărit pe hârtie cretată, coperte de carton cretat laminat) cuprinde în structura sa Texte critice (semnate de Corneliu Stoica, etnologul Paul Petrescu, criticii de artă Maria Magdalena Crișan, Valentin Ciucă și scriitorul Romulus Rusan), un amplu Interviu acordat autorului albumului de Eugen Holban în perioada 15 octombrie 2015 - 10 februarie 2016), Bibliografie, Rezumate în limbile franceză și engleză, un Grupaj de 23 de fotografii în care artistul este prezentat la diferite vârste, cu membrii familiei sale, cu prieteni sau a fost surprins la vernisaje și în activitatea de cercetare a etnoculturii din Moldova de Sud, precum și Reproduceri (83 de pagini cu imagini color ale lucrărilor de pictură, grafică și tapiserie ale artistului).
Textul de prezentare a lui Eugen Holban este bogat în informații de ordin biografic și cuprinde o analiză temeinică a activității sale etnografice și artistice. Reținem că timp de peste 50 de ani el a cercetat etnocultura din Moldova de Sud cu o pasiune și rigoare rar întâlnite, iar rezultatele acestei munci au fost materializate în publicarea în 1974, împreună cu soția sa, pictorița Angela Tomaselli, a albumului „Arta populară din județul Galați”, în scrierea și publicarea a zeci de studii și articole în reviste locale și naționale de prestigiu, în achiziționarea și îmbogățirea colecției Muzeului de Istorie cu sute de piese de artă populară și etnografie inestimabile, salvându-le astfel de la dispariție, în reconstituirea costumului popular specific zonei județului Galați, în elaborarea documentației privind înființarea și organizarea Muzeului Satului „Petru Caraman” din Pădurea Gârboavele etc.
Corneliu Stoica reliefează însă și greutățile întâmpinate de Eugen Holban în timpul cât a lucrat ca metodist la Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă și apoi ca muzeograf la Muzeul Județean de Istorie, din partea unor persoane aflate vremelnic la conducerea unor instituții, care, în ignoranța lor, au făcut în anii comunismului mai mult rău culturii gălățene decât bine.
În imagine, Eugen Holban
Referitor la creația sa artistică, Corneliu Stoica subliniază că aceasta „a pendulat între temele de inspirație folclorică, mitologică, istorică, legendară și compoziția abstractă”. Predominante în pictura, grafica și tapiseriile sale sunt motivele aparținând abstracției lirice. „Sunt structuri abstracte, notează criticul, multe avându-și sorgintea în mitologia populară românească sau în mitologia greacă și romană, aflate, prin textura lor, în zodia poeticului. Sugestiile și trimiterile sale la arta populară, la motivele întâlnite pe scoarțele moldovenești, pe ștergare, pe fețe de pernă sau pe vestimentația portului popular de la Dunărea de Jos sunt foarte discrete, făcute cu ingeniozitate. Ele abia mai pot fi sesizate în subtilităţile şi rafinamentele cromatice, în acordurile surdinizate de griuri, în atmosfera de nobilă spiritualitate pe care o creează. Eugen Holban plăsmuiește imagini care să-i pună în valoare individualitatea stilistică, transpuse pe suportul de hârtie sau de carton cu mijloace sintetice, sensibile, de mare finețe, bazate pe simbol și metaforă plastică. Poetica sa este a unui liric de substanță, care pune pe primul plan reflexivitatea, înălțarea spre zonele rarefiate ale spiritului. Compozițiile rezultate au coerență, sunt echilibrate, construite cu impecabilă știință, declanșează în sufletul privitorilor o claviatură de sentimente care-i tonifică și le trezește interesul pentru cunoașterea culturii acestui popor”.
Amplul interviu publicat sub titlul „Pentru mine, arta țesăturilor era mai apropiată de pictura monumentală” constituie prilejul parcurgerii unei incursiuni impresionante în universul vieții și activității atât de bogate a artistului, iar textele critice semnate de Paul Petrescu, Maria Magdalena Crișan, Valentin Ciucă și scriitorul Romulus Rusan completează în chip fericit portretul acestuia, aureolat de rezultate care fac cinste culturii locale și naționale, apreciate de cei mai autorizați specialiști români.
Din grupajul de fotografii, atrag atenția prin valoarea documentară și ineditul lor imaginile de la vernisajul expoziției de la Muzeul de Artă a pictoriței Georgeta Arămescu-Anderson (12 septembrie 1968), cele în care artistul și soția sa, Angela Tomaselli, sunt în compania scriitorilor Ana Blandiana și Romulus Rusan, cele de la vernisajele expozițiilor personale și de la alte manifestări culturale sau care îl surprind în acțiunile sale de cercetare etnografică întreprinse în satele județului.
Imaginile color incluse în album, provenind din colecțiile Muzeului de Artă Vizuală Galați, din redacția ziarului „Viața liberă”, din arhiva autorului, de la mai mulți colecționari din Galați, București, Suceava, Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca și Germania sau aflate la membrii familiei sale sunt reprezentative pentru opera pictorului și sunt foarte bine imprimate tipografic, reproducând cu fidelitate forma și cromatica lucrărilor originale. Prin intermediul lor, iubitorul de frumos are posibilitatea să cunoască o parte din opera acestuia, să urmărească evoluția lui pe drumul atât de spinos al artei.
Realizare editorială și tipografică superioară, albumul „Eugen Holban” cucerește prin bogăția informațiilor despre acest vrednic slujitor al cercetării științifice și al artei plastice din România, înțelegând la sfârșitul lecturii de autorul afirmă că pictorul, membru marcant al Filialei locale a U.A.P.R., este „unic prin contribuția adusă la cercetarea, descoperirea și cunoașterea tezaurului inestimabil al culturii materiale și spirituale a locuitorilor satelor din județul Galați, care, până la el, a fost considerat ca inexistent”. Un album care dovedește încă odată constanța cu care neobositul istoric și critic de artă Corneliu Stoica urmărește ca și prin astfel de instrumente să promoveze artiștii plastici gălățeni și creația acestora.
