ZIMBRU. Recent, Editura "Arhiepiscopiei Dunării de Jos" a îngrijit şi tipărit "Un schit din Podişul Moldovei - Zimbru". Această carte apărută în condiţii grafice deosebite constituie un studiu amănunţit şi cvasi/exhaustiv referitor la istoria mai veche şi mai nouă a schitului/localităţii Zimbru, aşezat/aşezată cam la optzeci şi ceva de kilometri depărtare, lângă şoseaua Galaţi-Bârlad, la nord de satul Bursucani, pe partea dreaptă, într-un perfect spaţiu mioritic, "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai", adicătelea pe-un tărâm de basm, adicătelea pe-un loc sfinţit de atâţia şi atâţia părinţi cu mare Dragoste de Limba Română şi cu Frică de Dumnezeu. Şi nu ne hazardăm câtuşi de puţin când spunem că această splendidă monografie poate fi numită Carte de Căpătâi pentru toţi localnicii mirificului cătun/meleag. Şi nu numai pentru ei, ci şi pentru cei care au sute şi sute de ramuri în Arborele Genealogic înrădăcinat, crescut şi încă viu în pământul sătucului cu o mână de oameni, trei fântâni şi o biserică nouă, ctitorită prin dezlegarea/grija Părintelui Casian Crăciun, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop al Dunării de Jos.
După cum însuşi Părintele Casian scrie în prefaţa cestei Monografii, "schitul Zimbru a fost fondat în secolul al XVIII-lea, de călugării Ioasaf şi Aloman, veniţi din Râşca-Fălticeni, schit care între timp a devenit aşezământ monahal de maici, ajungând, la un moment dat, până la 80 de rugătoare, gospodine şi luptătoare pentru luminarea sufletească şi cărturărească a sătenilor. Importante date de ordin istoric, geografic şi instituţional ne oferă un descendent al locului, domnul Sorin Geacu, cercetător recunoscut în domeniul geografiei la nivel naţional, dar şi al restituirii istoriei bisericeşti". Este momentul să amintim că domnul Sorin Geacu este Şef de Secţie în Institutul de Geografie al Academiei Române, cunoaşte foarte bine documentele care se referă la ctitoriile/zidirile duhovniceşti din Podişul Moldovei şi a cercetat/interpretat minuţios arhivele de la Iaşi, Bucureşti şi Galaţi, în privinţa Schitului Zimbru. Profesorul Sorin Geacu scrie şi despre biserica din Bursucani, despre preoţii care au slujit în acest lăcaş de cult, printre care al aminteşte pe Victor Răşcanu (1911-1980) - preot născut chiar în acest sat, sat în a cărui biserică a oficiat 42 de ani (1938-1980) - dar şi despre Casa Sfântului Cuvios Rafail de la Agapia Veche (astăzi muzeu) aflată în partea stângă a curţii bisericii din Bursucani. Mulţumim domnului Profesor Sorin Geacu! Respect!
