Profesorul de istorie Octavian Osanu, fiu al satului, a editat monografia comunei natale cu multă dăruire şi dragoste. A trăit timp de 29 de ani în comuna Cavadineşti, până în anul 1980, când planul lui Dumnezeu i-a hotărât destinul, căsătorindu-se la Brăila, oraşul în care a absolvit cursurile liceale, unde s-a transferat în anul 1967 în clasa a X-a de la L.V.A. Galaţi.
După absolvirea facultăţii şi-a făcut apostolatul în comuna natală, la Şcoala Gimnazială Găneşti, comuna Cavadineşti, timp de şase ani (1974-1980), perioadă în care a cules informaţii despre istoria comunei. A continuat să ţină legătura cu meleagurile natale, până în prezent.
Din anul 1980, s-a mutat la Brăila. În perioda 1992-2002, a fost inspector de specialitate la I.S.J. Brăila la disciplinele istorie, socio-umane şi religie. S-a pensionat, după 44 de ani de activitate, în anul 2018, de la Liceul cu Program Sportiv Brăila, unde le-a avut eleve pe campioanele olimpice Diana Mocanu, Camelia Potec, cât şi pe alţi sportivi de performanţă.
După pensionare, şi-a intensificat cercetările în arhive şi biblioteci din Galaţi, Brăila şi Bucureşti, cât şi contactele cu numeroşi fii ai satului şi a început redactarea monografiei.
Familia autorului are rădăcini adânci în istoria satelor Cavadineşti şi Găneşti, atât din partea tatălui, cât şi a mamei, fiind menţionată în documentele de arhivă din secolul al XIX-lea.
Monografia se întinde pe 536 de pagini şi are 20 de capitole, care cuprind aspecte complexe din istoria aşezării de la Cavadineşti. Aşezarea de la Cavadineşti reprezintă o străveche vatră de locuire din judeţul Galaţi, având o vechime de peste 12.000 de ani. Localitatea Cavadineşti este atestată documentar din anul 1436, în timpul domniei fraţilor Ilie Voievod şi Ştefan Voievod.
Monografia se caracterizează prin valorificarea unei multitudini de documente inedite, consultate la Arhivele Statului Galaţi şi Brăila şi Arhiva Arhiepiscopiei Dunărea de Jos Galaţi şi, în mod deosebit, prin cele 28 de documente inedite, donate de Gicu Ţepeluş, moştenite de la unchiul său, preotul Gheorghe Ţepeluş, strânse cu scopul de a întocmi monografia localităţii Găneşti.
Biserica şi Şcoala sunt două capitole importante ale monografiei. Este prezentată evoluţia celor opt biserici existente la nivelul comunei încă din secolul al XIX-lea, cât şi slujitorii acestora. De asemenea, este prezentată evoluţia şcolilor din comuna Cavadineşti, cât şi curriculumul vitae a peste 70 de dascăli care au slujit Şcoala.
Alte capitole ale monografiei prezintă: repere geografice, evoluţia socio-economică a comunei din secolul al XIX-lea până în prezent, aspecte etnografice, ocrotirea sănătăţii, activitatea sportivă, participarea locuitorilor comunei la evenimente istorice naţionale, colectivizarea agriculturii, prezentarea arborelui genealogic a patru familii din comuna Cavadineşti etc.
Referitor la activitatea sportivă demne de remarcat sunt rezultatele obţinute de sportivi născuţi în comuna Cavadineşti: Alec Năstac, vicecampion mondial şi medaliat olimpic cu bronz la box, Genoveva Modiga, campioană naţională la atletism, Sergiu Arfire, Viorel Secuianu, Nicolae Pecingină, Mihai Anghel la rugby. Origini cavadineştene, prin părinţii lor, au şi fotbaliştii Alexandru Bourceanu, Adrian Rapotan şi Aurelian (Vivi) Stamate.
Capitolul Oameni de seamă de pe Valea Horincei cuprinde un număr de peste 40 de personalităţi, din care 11 şi-au dat doctoratul în diferite domenii de activitate, cinci dintre ei fiind profesori universitari. Toma Giuşcă, originar din Găneşti, a întemeiat prima Şcoală Publică din oraşul Galaţi, iar medicul Virgiliu Bâgu a fost un promotor şi inventator în domeniul acupuncturii. Monografia este prefaţată de un Cuvânt înainte scris de decanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi, prof. univ. dr. Arthur Tuluş, cu origini cavadineştene, prin mama sa.
Un areal locuit încă din preistorie
Potrivit unui raport întocmit de specialiştii Paul Ciobotaru, de la Muzeul Mixt Tecuci, şi Costel Ilie, de la Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi, Cavadineşti este o localitate atestată documentar în perioada medievală, la 19 septembrie 1436, dar cu mărturii de locuire umană încă din preistorie.
Multe dintre aceste dovezi au fost descoperite în situl arheologic „Râpa Glodului”, situat între două dealuri din platforma Covurluiului, Dealul Gornaşului şi Dealul Chicerii, printre care curge pârâul Glodului. Situl arheologic „Râpa Glodului” se întinde pe o suprafaţă de 8.343 mp, la aproximativ 4 km sud-vest de comuna Cavadineşti, la 4,5 km, vest, de apa Horincei şi 8,5 km, vest, de râul Prut.
Primele informaţii despre descoperirea unor mărturii materiale privind locuirea umană pe teritoriul comunei Cavadineşti provin de la Mircea Petrescu-Dîmboviţa, care, trecând prin fostul judeţ Covurlui, menţiona şi unele descoperiri arheologice de aici.
Între anii 1957-1958, Muzeul de Istorie Galaţi efectua cercetări arheologice sub îndrumarea lui Ion T. Dragomir, într-o aşezare datând de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului.
Autorul cercetărilor a putut identifica două niveluri de locuire, primul datând de la sfârşitul epocii bronzului şi cel de-al doilea corespunzând primei epoci a fierului.
În timpul cercetărilor, Ion T. Dragomir a sesizat şi prezenţa unor urme de locuire constând din vetre, locuinţe şi ceramică, datate din secolele IV p. Chr. şi secolele VII-X p. Chr.
În 2010 s-au prelevat materiale arheologice datate în epoca bronzului (cultura Noua), în urma unei călătorii arheologice efectuată de reprezentanţi ai Muzeului de Istorie Galaţi şi un grup de elevi şi profesori de la şcoala din localitate.
Atunci s-a putut constata distrugerea continuă a sitului, prin erodarea puternică a malurilor, provocată de apa pârâului Glodului şi apele pluviale, precum şi prin exploatarea agricolă a pământului.
