Scriitori la interviu. Treizeci de ani de întrebări nazariene

Scriitori la interviu. Treizeci de ani de întrebări nazariene
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Ghiță Nazare: "Scriitori în agora", Editura "Detectiv Literar", București 2021

*

O carte în care Ghiță Nazare reunește interviuri luate unui număr de 58 de scriitori, de-ai locului sau care au ori au avut legătură cu Galațiul. Am folosit și trecutul, pentru că în unele cazuri interlocutorii au plecat între timp Dincolo. Prefața îi aparține lui Ion Manea, la rându-i, un prieten al condeierilor de pe aici. "(...) Aproape că nu există personalitate culturală cât de cât importantă în Galați (dar, după cum se va vedea, și cu "întăriri" de prin alte locuri din țară) care să nu fi trecut, în ultimii treizeci de ani, prin ciurul întrebărilor nazariene", susține scriitorul, în textul așezat în capul cărții.

În cele ce urmează voi încerca să captez curiozitatea cititorului, oferindu-i mostre de opinii extrase din răspunsurile celor intervievați. Iată ce spune Angela Baciu despre relația dintre scris și viață: "De foarte devreme am învățat că nu ai voie să renunți la visul tău, drumul pe care ți-l alegi te poate duce acolo unde vrei tu, doar să ții drumul drept, să nu te uiți în stânga, în dreapta, să fii doar cu tine, să ții bărbia ridicată să îți poți înfrunta demonii și să poți găsi calea luminată. Aveam alte planuri cu viața, dar ea, Viața, mi-a luat-o înainte, spunând: <Poți mai mult, ești puternică, rezistă>. Cărțile mele de poezii, de poeme în proză, de poezii pentru copii <mi-au schimbat> sufletul atunci când aveam nevoie mai mult și mi-au dat, pe rând: curaj, încredere, dorință. Scrisul poate fi pentru unii hobby, pentru alții iubirea, dar poate fi și salvarea, viața..."

Un scriitor important, Viorel Dinescu, este invitat să vorbească despre Eminescu și alți câțiva mari autori ai țării. "(...) Eminescu este Poetul nostru național, nicidecum <cadavrul din debara>, așa cum se exprima cineva. Îi suntem datori cu litera în care vorbim și scriem, cu modelul unui caracter exemplar, cu lecția de patriotism pe care niciun român nu o poate uita. Eminescu este un îndreptar pentru toate generațiile care urmează după el." "Prin ce le simțiți lipsa?", este întrebat Viorel Dinescu, cu referire la patru dintre marii prieteni ai celui intervievat: Eugen Barbu, Fănuș Neagu, Adrian Păunescu și Grigore Vieru. "Prin plecarea unui prieten adevărat, dispare o lume. Din peisajul meu existențial au dispărut nu numai patru prieteni, aș spune chiar patru frați de literă. Am avut multe de învățat de la acești scriitori, oameni de mare cultură. Pe toți i-am citit cu creionul în mână. Repere, repere, domnule, ce mai!... Păcat, mare păcat că nu li se acordă spații generoase în manualele de limba și literatura română."

Profesorul și scriitorul Vasile Ghica are un apel ce ar dori să le fie transmis învățăceilor, adolescenților și tinerilor de azi: "Trăiesc un profund sentiment de tristețe și de îngrijorare, văzând cum omul contemporan și îndeosebi tinerii se îndepărtează de cultură. Este cel mai grav eșec, în fața căruia asistăm neputincioși și nepăsători. Lectura și arta, în general, au înnobilat omul, i-au dat vieții lui un ideal superior și un orizont bogat în trăiri și sentimente. Peste tot în lume se fac impresionante eforturi pentru stoparea acestui dezastru, numai la noi nu se întreprinde nimic. În privința copiilor, îngrijorarea este și mai mare. Este dovedit că utilizarea aparaturii electronice în exces le distruge sănătatea. Este revoltătoare indiferența părinților care, pur și simplu, nu vor să aibă în familie oameni sănătoși. Savanții îi avertizează insistent că au început să apară cazuri de demență digitală. Pandemia COVID-19 este o gripă care, cu siguranță, își va lua tălpășița în curând. Cealaltă maladie va produce ravagii pe termen lung. O altă îngrijorare ține de dispariția sentimentului patriotic în România, fenomen neîntâlnit nicăieri în lume. Dacă ne va fi în continuare rușine că suntem români, dacă ne vom gândi mereu că împlinirea noastră materială și spirituală va fi posibilă numai pe alte meridiane, România își va continua regresul, până când va ajunge la faliment. Nu uitați, dragi copii și tineri, că exilul îndestulează stomacul, nu și sufletul. (...)"

Scriitorul Apostol Gurău s-a referit în răspunsurile oferite și la experiența sa politică dulce-amară, precum o definește autorul cărții: "În politică am intrat numai din motivații afective. Imperiul sovietic din preajma noastră a tras cele mai multe sfori în decembrie 1989. Revoluția a fost pentru mine un eveniment atroce, în care ar fi trebuit să mă implic numai după o pregătire prealabilă. (...) în decembrie 1989, PCR, securitatea s-au autodizolvat prin fugă, pe noi nu ne-a plantat nimeni, noi ne-am dus ca... patrioți."

Autorul acestei cărți i-a solicitat o părere despre starea actuală a Școlii lui Dumitru Tiutiuca, doctor în litere, universitar, scriitor, istoric și critic literar. Iată răspunsul: "Dacă industria, agricultura și celelalte ramuri ale economiei noastre nu au evoluat, nici Școala nu avea cum să evolueze. S-a schimbat și atitudinea părinților și a elevilor despre educație, în sens negativ. Tot negativ s-a manifestat și influențat și forma particulară a învățământului, noi având vocația <formelor fără conținut>, apoi tot mai slaba pregătire a cadrelor didactice, esențială este și starea sărăcită a poporului, mulțimea și calitatea celor care s-au perindat la conducerea ministerului diriguitor... (...) Așa se face că, uneori, luarea gradelor didactice, de exemplu, faptul de a ajunge conferențiar universitar sau chiar conducător de doctorat etc. devin o simplă formalitate, de unde și instaurarea mediocrității și chiar a nulității."

Despre starea actuală a poeziei și despre vocea Galațiului în lirica românească actuală a fost invitată să vorbească, între altele, poeta Florina Zaharia. (Interviul a fost publicat inițial în anul 2013, în prezent Florina Zaharia este președinte al Filialei Sud-Est a U.S.R.) "E frumos să visăm și eu prefer Visul în locul oricărei realități. Încerc să nu mă implic în dezbateri generale și idei care-și dau cu părerea despre viitor. Eu am și o mică problemă cu viitorul: nu cred în el. E o noțiune pe care nu o înțeleg. Pentru mine există date exacte, luni, zile, poate și minute uneori. Viitorul nu-l pot materializa în niciun fel. Visez că voi scrie o carte care să mă liniștească și care să mă lase să simt scrisul așa cum îmi doresc. Starea actuală a poeziei mele se modifică în fiecare zi, ceea ce mă înspăimântă și mă provoacă. Cât despre celălalt subiect, eu sunt foarte mândră de scriitorii care cresc și se dezvoltă pe lângă Centrul Cultural <Dunărea de Jos>: există tineri debutanți foarte talentați pe care i-am promovat în paginile revistei <Dunărea de Jos> și au fost premiați și recunoscuți în toată țara, dar și tineri poeți consacrați pe care îi susținem. Există colaboratori consecvenți pe care i-am făcut prietenii noștri, uneori sfătuitori literari."

Cum spuneam, volumul include 58 de interviuri, aici regăsindu-se, practic, cum remarca și prefațatorul, toți scriitorii importanți actuali ai zonei. "Tocmai aici trebuie căutată valoarea cărții, subliniază în prefața sa Ion Manea, nu fiecare interviu în parte este covârșitor de important, ci covârșitoare este tocmai această punere a lor, unul lângă altul, sub emblema acelorași principii, într-o structură care se conturează prin idei și idealuri comune, dar și prin diferențe și chiar divergențe, ele însele semnificative, cel puțin în plan sociologic."

Citit 1703 ori Ultima modificare Vineri, 27 August 2021 02:53

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.