După ce în luna iunie a acestui an a publicat la Editura „Axis Libri” masivul volum „Filiala Galați a U.A.P.R. 70 de ani de existență, 1951 – 2021”, o adevărată istorie a mișcării plastice de la Dunărea de Jos, istoricul și criticul de artă Corneliu Stoica este din nou prezent pe piața cărții cu un album de artă consacrat pictorului Marcel Bejan, membru marcant al Filialei Galați a U.A.P.R., președinte de onoare al acesteia, trecut la cele veșnice la 3 mai 2021. Este al zecelea album de artă al autorului dedicat unui plastician gălățean, după cele consacrate în anii anteriori pictorilor Nicolae Mantu (2003, 2015), Mihail Gavrilov (2010), Teodor Vișan (2003, 2012), Nicolae Einhorn (2008), Sterică Bădălan (2019), Eugen Holban (2020) și Gheorghe Suciu (2020).
Albumul a apărut în colecția „Artiști români contemporani” a Editurii „Axis Libri”, are formatul 20 x 22 cm, conține 146 pagini și este tipărit pe hârtie cretată lucioasă de 175 gr./m.p., coperte de carton dublu cretat de 350 gr/m.p. În structura sa cuprinde Texte critice datorate lui Corneliu Stoica și soției artistului, doamna conf. univ. dr. Doina Marta Bejan, un interviu acordat de Marcel Bejan scriitorului Ghiță Nazare, apărut în revista „Școala gălățeană” nr. 258/ octombrie 2018, Antologie critică (extrase din articole și cronici plastice apărute în presă, semnate de criticii de artă Ana Maria Vicol (Brăila), Laurențiu Marinescu, Maria-Magdalena Crișan, Valentin Ciucă, Mariana Cocoș-Tomozei, Corneliu Stoica, de pictorul Leandru Popovici și de jurnalistul Horațiu Mazilu), Rezumate în limbile franceză, engleză și italiană realizate de dr. Rodica Veduță, dr. Gabriela Dima și Carina Cesa Sava, un Grupaj de 27 de fotografii color conținând imagini din viața și activitatea pictorului, precum și 100 de Reproduceri color după lucrările de pictură și grafică ale artistului.
Studiul lui Corneliu Stoica, intitulat „Marcel Bejan – Realitate, metaforă, simbol”, oferă informații importante de ordin biografic, dar mai ales se axează pe analiza operei pictorului care, în întreaga sa carieră, a cultivat cu precădere peisajul, natura statică cu flori, portretul și compoziția cu mai multe personaje. „Creaţia lui Marcel Bejan, subliniază autorul, se revendică în ceea ce are ea esențial de la lumea concretă. De-a lungul anilor, pictorul și-a conturat un stil propriu, recognoscibil pentru iubitorii de artă care i-au urmărit evoluția. El nu a abandonat niciodată elementele realului de la care a pornit întotdeauna în demersul său artistic, dar nici nu le-a copiat, le-a interpretat în felul său, le-a transfigurat, le-a ridicat la rangul de metaforă sau de simbol, le-a dat volute ale propriei fantezii. Repertoriul lucrărilor sale este bogat și divers. A evocat personalități și momente importante din istoria poporului nostru („Ion Vodă cel Cumplit”, „Înfăptuitorul primei uniri”, „Vechi năzuințe”, „Pământ nesupus”, „Craiul Munților”, „Vremuri apuse”, „Acuzatorii”), a abordat tema maternității („Candoare”, „Mamă cu copii”, „Maternitate”), s-a inspirat din viața sportivilor („Cursa”, „Echilibru”), a cultivat peisajul natural și industrial, natura statică, compoziția cu mai multe personaje, portretul, l-au atras într-o măsură foarte mare florile. Mai mult, în pictura de şevalet el a realizat o combinare a genurilor: natură statică-peisaj, portret-peisaj-natură statică. În arta peisajului a abordat îndeosebi tematica citadină. Trăind într-un oraş precum Galaţiul, în care cei mai mulți dintre confrații veniți din alte arealuri geografice au fost atrași de Dunăre, de Faleză, de vapoare, de port, de Brateș, de lumea bălților sau a Deltei, Marcel Bejan nu a urmat drumul acestora. El a fost atras mai mult de străzile și casele vechi ale urbei, de arhitectura bisericilor, de vadurile înguste, cu piatra scărilor roasă de trecerea timpului, de acele locuri mai puțin căutate”. Despre naturile statice cu flori ale pictorului, Corneliu Stoica afirmă că „sunt adevărate poeme cromatice, sărbători ale sufletului însetat de frumusețe și puritate”, iar spre finalul studiului conchide: „Indiferent de tematica și motivele abordate, tablourile lui Marcel Bejan rețin atenția iubitorilor de frumos, farmecă ochiul și înalță spiritul, provoacă vibraţii sufleteşti de mare intensitate. Ele sunt rezultatul unei stăpâniri depline a meșteșugului, a orchestrării culorilor în armonioase și expresive acorduri tonale, a unor clarobscururi subtil realizate, a respectului pe care artistul l-a manifestat pentru știința compoziției, pentru desen și culoare, pentru echilibrul ansamblurilor, dar și pentru figurarea elementelor de detaliu atunci când a considerat că acestea au fost necesare”.
În textul „Întru memoria soțului meu”, doamna Doina Marta Bejan face un comentariu pertinent asupra unor lucrări ale pictorului, la plăsmuirea cărora a fost martor ocular ( „O bună vestire”, „Cugetare”, „Calea către lumină”, „Flori la fereastră”, „Feerie”, „Vorbește tăcerea”), care „prin simbolistica comună a culorilor nuanțează ideea integrării vieții omenești în marele ciclu al existenței universale”. Admirându-le, menționează ea, „în sufletul privitorului izvorăște o profundă înțelegere a căldurii celeste, a calmului divin, tablourile invitându-ne să părăsim singurătatea, să reflectăm asupra adevărurilor vieții și să compunem, împreună cu artistul, geografia specială a lumii noastre interioare, cu iluziile și bucuriile ei”.
Interviul amintit, publicat în album sub titlul „Am fost extrem de exigent cu propria creație”, prin răspunsurile la întrebările adresate de Ghiță Nazare, prilejuiește o incursiune în universul vieții și activității artistului, dar și aflarea unor opinii proprii în legătură cu arta ca „reflectare subiectivă a lumii”, rolul acesteia în educația estetică, importanța taberelor de creație, relația artiștilor cu autoritățile politico-administrative sau despre evoluția mișcării plastice gălățene, la dezvoltarea, consolidarea și afirmarea căreia a contribuit și el din plin timp de peste 55 de ani.
Cele 100 de reproduceri color după tablourile de pictură și grafică ale lui Marcel Bejan, aflate în patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală Galați, Muzeului Brăilei „Carol I”, în proprietatea familiei și a unor colecționari din Galați, Iași, București, Suceava, Italia sunt reprezentative pentru opera artistului și sunt foarte bine imprimate tipografic, redând cu fidelitate forma și cromatica lucrărilor originale. Ele dau astfel posibilitatea ca iubitorii de artă să poată să-i cunoască o parte a operei acestuia și modul cum a evoluat artistul de la debutul său din 1966 până în preajma decesului.
Editat cu sprijinul financiar al soției pictorului, doamna conf. univ. dr. Doina Marta Bejan, albumul de artă consacrat acestui valoros artist gălățean este o realizare editorială și tipografică superioară și un prețios instrument care invită la cunoașterea vieții, activității și operei cu care Marcel Bejan a îmbogățit zestrea artei contemporane românești.
