Ediţie jubiliară anul acesta la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou "Tudor Pamfile”, ajuns la a 30-a ediţie, devenind el însuşi o tradiţie pentru oraşul nostru. Prin urmare, gălăţenii sunt aşteptaţi, cu mic, cu mare, să se bucure de un spectacol care să le umple inimile cu atmosferă de sărbători.
Centrul Cultural "Dunărea de Jos" invită gălățenii și în acest an la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou "Tudor Pamfile", în zilele de 18 şi 19 decembrie, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor şi la Catedrala Arhiepiscopală. Eveniment de tradiţii româneşti nealterate de trecerea timpului, festivalul reunește ansambluri folclorice din Galaţi şi din țară, din judeţele Botoșani, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Vaslui, Bacău, și își propune să aducă în fața gălățenilor obiceiurile dragi specifice sărbătorilor de iarnă: Pluguşorul, jocul cu măşti, urşii şi capra, urăturile și colindele de altădată.
Partenerul Consiliului Judeţean Galaţi şi al Centrului Cultural "Dunărea de Jos" în organizarea Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile" este, ca de fiecare dată, Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Evenimentul va debuta pe 18 decembrie, de la ora 16,00, cu o paradă a portului popular tradițional, colinde și urătură, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor și apoi va continua cu un spectacol de tradiții și obiceiuri de iarnă, susținut de grupuri folclorice și ansambluri din țară, găzduit în sală, cu intrarea pe bază de invitație.
Duminică, 19 decembrie, de la ora 12,00, festivalul va continua pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale, unde va avea loc colindarea ierarhului locului, Înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, a oficialităților, dar și a gălățenilor prezenți la Sfânta Liturghie.
Evenimentul este aşteptat, anual, de gălăţenii dornici să se bucure de tradiţiile şi obiceiurile deja dispărute din comunităţile oraşului, mai ales că în 2020 nu s-a organizat, din cauza pandemiei. Noroc cu ansamblurile constituite în comunele din mai toate judeţele, în care activează membrii care au vârste diferite, de la copii până la bătrâni, astfel fiind asigurată păstrarea patrimoniului folcloric cultural nealterat de trecerea vremurilor, lucru care nu poate decât să ne bucure.
