Antologie de poezie românească din sudul Basarabiei

Antologie de poezie românească din sudul Basarabiei
Apariție editorială de Ziua Naţională
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

"Spațiul liric. Antologie de poezie românească contemporană din sudul Basarabiei", Editura "Irbis" Ismail, Ucraina, 2021

*

În preajma Zilei Naționale a României, 2021, Centrul de Informare al României la Ismail (Republica Ucraina) semnalează apariţia unui nou volum de versuri în limba română, intitulat "Spațiul liric. Antologie de poezie românească contemporană din sudul Basarabiei", ediție îngrijită de Natalia Ursu, Violeta Craiu și Mihaela Dincă. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura "Irbis" din Ismail, în cadrul proiectului "Organizarea și funcționarea Centrului de Informare al României din Ismail - Ucraina", derulat de Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, prin programul de finanțare nerambursabilă din anul 2021.

"Antologia - scrie Natalia Ursu - este o invitație la redescoperirea poeziei contemporane românești din sudul Basarabiei istorice. Volumul reunește creațiile a zece autori sud-basarabeni, fiecare cu vocea și timbrul său poetic distinct. Prefața semnată de Adi G. Secară Halil este cea care pune în valoare interesul aparte al volumului. Scurtele biografii și referințele critice care prefațează selecția de poezii ale fiecăruia dintre autori oferă cititorului câteva repere care îi permit acestuia să se orienteze în peisajul vast al poeziei contemporane românești din acest spațiu. Lucrarea de pe copertă îi aparține pictorului sud-basarabean Anatolie Gherasimov. Cartea va fi distribuită gratuit în bibliotecile școlare din comunitățile istorice, în biblioteca universitară, cadrelor didactice, membrilor Cenaclului literar "Ecoul Bugeacului" din Ismail, partenerilor și colaboratorilor. Merită menționat faptul că acest volum de poezie românească, apărut la Ismail, în preajma Zilei Naționale a României, este și va rămâne o contribuție importantă pentru conservarea patrimoniului cultural românesc, pentru susţinerea și promovarea creaţiei culturale sud-basarabene în circuitul naţional şi internaţional de valori."

* * *

Din menționata prefață, am selectat o parte din text, care sper să vă atragă atenția, ţinând cont nu numai de legăturile istorice dintre Galați și Ismail, orașe înfrățite, oficial sau neoficial:

Splendidă această antologie realizată de către profesoara Natalia Ursu și scriitoarea Violeta Craiu, volens nolens împreună cu zece scriitori, unii dintre ei fiind trecuți la cele veșnice, dar și cu artiști plastici din aceeași regiune, Imaginile, Culorile, Cuvintele, Necuvintele, suferințele și bucuriile realizând împreună o oglindă a spiritualității românești într-un colț de Europă care reflectă multiculturalitate și o istorie demne de mari tratate, poate și de o Epopee, care își caută Homerul (poate începutul s-a făcut cu "Un port la răsărit" de Radu Tudoran!), demne și de 1001 nopți ale unei alte Șeherezade, care ar fi putut fi, dacă Destinul ar fi scris altfel, Vera Boinegri-Balica, autoarea versului "Viața-i calul fără șa..." (pe care l-am ales ca titlu al prefeței)

(...) Așadar, avem o "antologie de poezie românească contemporană din sudul Basarabiei", semnată de menționata Vera Boinegri-Balica, Eufrosinia Cojocaru, Vadim Bacinschi, Ion Bâcu, Veaceslav Cușter, Valentin Mahmut, Vladimir Caraciobanu (1936-2012), Victor Capsamun (1949-2015), Anatol Manole (1960-2015), Valeriu Cojocaru (1957-2010).

O antologie de nota 10, cu zece poeți, aproape zece stiluri diferite, o adevărată istorie a actului liric, trecându-se de la lirica aproape populară (dintre cei mai sus menționați, Vera Boinegri-Balica, Vladimir Caraciobanu, Victor Capsamun, care "este", va fi pentru mulți un fel de Zorba al Eternului Bugeac, Anatol Manole sunt numiți cu dragoste "poeți populari") la cea modernă, contemporană, un Veaceslav Cușter (n. 1989, cel mai tânăr poet din carte) putând fi influențat de Eugène Ionesco, Emil Cioran, George Bacovia, Tristan Tzara, dar și Eminescu, scriitori declarați cei mai dragi lui, Valentin Mahmut (născut și el în 13 februarie 1987), chiar dacă stabilit într-una dintre inimile Rusiei, orașul Ekaterinburg (concetățean cu Oleg Bogaev, așadar, recent pus în scenă la Galați!), continuând să scrie în limba română...

Această antologie, ca și altele de acest gen, se adresează eternului suflet românesc, setei sale de luptă și de existență în mijlocul unor manifestări tribale care se continuă și astăzi prin surprinzătoare mișcări spirituale și pseudo-spirituale. Și cu acest "suflet românesc" poți "vorbi" cumsecade amintindu-ți de Alecsandri, Eminescu, Goga, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Grigore Vieru, aducându-le și lor binemeritat omagiu, după cum rezultă și din aparatul critic cu atenție selecționat, dintre „vocile” citate, poeți și critici remarcabili subliniind atât dragostea de ființă românească a celor antologați, cât și valoarea estetică a operelor lor, printre ei aflându-se academicianul Mihai Cimpoi, poetul Sterian Vicol, președintele Societății Scriitorilor ”C. Negri”, membru USR, filiala Iași, dr. Constantin Mălinaș, redactor şef al revistei "Familia română", Oradea, Cornel Cotuțiu, prozator și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, Violeta Craiu, membră USR, Elena Netcu, autoarea a două fermecătoare romane despre hanul Nogai, atât de legat și el de Bugeac, dar și despre sfântul musulman Sarî Saltuk Baba ș.a.

În ultimă instanță, cartea este despre Frumusețea Omului, Spațiului, Timpului, Cumințeniile Pământului și ale norilor Cerului, este și despre relațiile metaforic-metafizice dintre aceste entități, despre subtilități ale demnității și onoarei omenești, paradoxala muză Klio, care "operează" cu adevăruri, dar și cu posibile adevăruri, putându-l inspira pe Victor Capsamun să scrie o astfel de "Genealogie": "M-am născut basarabean,/ Cu familie turcească,/ Cu pașaport ucrainean,/ Vorbind limba românească./ Turc era bunicul meu,/ Bulgăroaic-o fi fost Buna,/ Iar părinții mei și eu/ Toți vorbeam limba română./ Azi, când sunt și eu părinte,/ Vreu copiii să-mi vorbească/ Și să plângă și să cânte/ Tot în limba românească", poem mai mult decât emblematic poate pentru întreaga Nouă Europă, care, într-un fel, și prin pandemia aceasta, este încă în durerile Facerii...

Cu alte cuvinte, apropo de Frumusețea sentimentelor, un mesaj al unei astfel de cărți ar fi pentru cei care își pot uita atât de ușor strămoșii și istoria: mai putem fi atât de inteligenți încât să-i înțelegem pe cei care își iubesc neamul și strămoșii?

Ar fi nedrept să nu amintim în aceste rânduri de istorie culturală și numele celor care au adus spațialitatea și culorile la propriu, tot întru Duh, Sfânt Duh, în sprijinul cuvintelor și ideilor: Pavel Guțu, pictor basarabean, Camâșovca (Hagi-Curda), raionul Ismail, regiunea Odesa; Fenea Petruț, pictoriță, Staroselie (Frumușica Veche), raionul Sărata, regiunea Odesa; Anatolie Gherasimov, pictor, Camâșovca (Hagi-Curda), raionul Ismail, regiunea Odesa; Mihai Grecu, pictor basarabean, Faraonovca, raionul Sărata, regiunea Odesa; Liudmila Frunză, pictoriță, Plavni (Barta), raionul Reni, regiunea Odesa; Tudor Botin, pictor, Orlovca (Cartal), raionul Reni, regiunea Odesa.

Citit 1303 ori Ultima modificare Joi, 23 Decembrie 2021 01:26

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.