Preoţia - mâinile lui Dumnezeu pe pământ

Preoţia - mâinile lui Dumnezeu pe pământ
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Discuţii de suflet şi despre suflet cu creştinii gălăţeni *

Din când în când, în preajma marilor sărbători şi mai nou la rectificări bugetare, câte un străin de Dumnezeu sau „ateu militant”, cum se declară deputatul Silviu Prigoană, încearcă să semene confuzie denigrând, hulind pe Dumnezeu sau umilind slujitorii Sfintelor Altare.

Ultimul demers al deputatului Silviu Prigoană a fost acela de a depune la Camera Deputaţilor un proiect de hotărâre prin care cere ca preoţii să nu mai beneficieze de simbolica şi infima sumă de 500 de lei - reprezentând 65 la sută din salariul profesorilor.

Am argumentat în numărul trecut de ce ni se pare discriminatoriu acest aspect, motiv pentru care considerăm firesc să-i lăsăm şi pe creştini să-şi spună păsul, de aceea i-am întrebat: „Ce rol au Dumnezeu şi preoţii în viaţa dvs?” şi „Ce părere aveţi despre iniţiativa deputatului Silviu Prigoană?”

„Dumnezeu e totul pentru mine”

„Dumnezeu este totul pentru mine, pentru viaţa mea. Este Tatăl nostru, este aerul credinţei, fără Dumnezeu nimic nu suntem. Şi cine ni-L aduce pe Dumnezeu în suflet, dacă nu preotul la Sfânta Liturghie. Cât despre cei care arată înspre Biserică şi slujitorii săi să se uite puţin la ei şi să înceapă întâi cu ei. Nu îl înţelegem pe domnul Silviu Prigoană, de ce a deschis iar un subiect legat de Biserica noastră Mamă, decât dacă este fără frică de Dumnezeu”.

„Din păcate, noi avem în fruntea ţării atei; nu au talia spirituală şi culturală a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, nici a voievodului Brâncoveanu. Şi când nu faci lucrurile cu drag de Dumnezeu se întâmplă ce s-a întâmplat la noi. Au distrus tot ce-i mai frumos din neamul acesta, acum vor să ne ia şi credinţa. Oricum, noi ne rugăm şi pentru duşmanii declaraţi ai lui Dumnezeu şi tragem speranţa că vor aduce acele contribuţii de la stat la nivelul celor ale profesorilor, care oricum nu acoperă complexitatea lucrului cu omul”, ne-a mărturisit Maria Pârvu (68 de ani).

„Soţia mea este cea care m-a adus la Biserică şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am avut şansa aceasta să-L cunosc. Întrebăm şi noi, de ce nu se reduc salariile parlamentarilor? De ce sunt preocupaţi permanent cum să ne mai ia câte ceva din sudoarea muncii noastre, cum să ne mai aşeze câte un bir pe cap. Eu propun ca aleşii noştri să-şi facă o lege şi să-şi reducă salariile la nivelul celui de profesor. Dumnezeu este piatra credinţei şi toate pe care le facem trebuie să le facem raportându-ne la Dumnezeu. Preotul este mijlocitorul între noi şi Dumnezeu şi sunt o categorie de persoane foarte bine pregătite. Chiar dacă nu eşti practicant, prin mâna preotului - în Biserică - porneşti în viaţă primind Taina Botezului, tot în Casa Domnului primeşti Sfânta Taină a Cununiei şi tot din Biserică pleci pe ultimul drum… De ce consideră acel parlamentar că trebuie să nu beneficieze preoţii de un salariu cel puţin echivalent cu al profesorilor? Este degradantă imaginea care se vede în fruntea ţării. Atitudinea de a ne împotrivi lui Dumnezeu, Bisericii şi preoţilor este o atitudine specifică prigonitorilor”.

„După 1989, ne-am imaginat că putem chiar să ne rugăm lui Dumnezeu în pace, dar observ că e o campanie de denigrare a Bisericii noastre, a ierarhilor şi a preoţilor. În plus, pe lângă slujirea liturgică, Biserica are în ultimul timp o lucrare socială foarte serioasă din bănuţul văduvei şi al săracului. E nedrept şi nedemn de un deputat să împroaşte cu noroi întreaga noastră Biserică, în definitiv, pe toţi românii, fiindcă Biserica suntem noi, nu e zidirea aceea. Să ne rugăm mai mult!”, ne-a spus Ionel Ivanov (38 de ani), electrician.

„Ei nu ştiu ce însemnă preoţia”

„Nu e nimic drept în ţara noastră. Noi - patru persoane între care o studentă - trăim dintr-un venit de 480 lei pe lună, cu atât am mai rămas din marea mea pensia de boală de 530 lei. Nu e drept ca preoţii să fie discriminaţi, lucrul cu sufletul omului e cel mai delicat”, a remarcat Gh. Dănăilă (55 ani), pensionat pe caz de boală, aşteptându-şi soţia să iasă din biserică.

„Vin la Biserică frecvent şi pe mine Dumnezeu m-a ajutat, m-a vindecat de o boală foarte grea. E degradant cum se raportează unii la Biserica Mamă şi la preoţii noştri. Ei nu ştiu ce înseamnă preoţia. E lucrul lui Dumnezeu pe pământ şi dacă nu vii la Dumnezeu, îţi pierzi sufletul, îţi pierzi mântuirea”, ne-a spus Paraschiva Manole (55 de ani).

„Sunt destul de implicată în viaţa Bisericii. Cred că putem deveni mai buni mergând mai des în Casa lui Dumnezeu, la preoţi ca să ne vindece, cum ne zice Evanghelia”, ne-a spus Bianca, o tânără de 18 ani, elevă în clasa a XI-a la un liceu gălăţean. 

„E urât ce se întâmplă în forurile cele mai înalt ale ţării. Că atâţă lumea împotriva lui Dumnezeu. Cum se întâmplă oare că vedem politicieni în Biserică doar în campaniile electorale? Au făcut atâtea discuţii inutile în legătură cu ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, acum vor să reducă preoţilor suma aceea nesemnificativă care oricum se duce tot în bugetul ţării. Nu judecăm pe nimeni, dar ne rugăm să-i lumineze Dumnezeu şi să se aşeze aleşii noştri serios pe treabă că singurele lucruri pe care le vedem este să facă şi să desfacă guverne. Preoţii slujesc şi sufletului şi trupului şi ar trebui să aibă acest parlamentar mai mult respect, dacă nu are dragoste faţă de Dumnezeu, că mai toţi erau în Biserici în campaniile electorale…”, ne-a spus şi Lilia Moldovan (52 de ani).

Citit 621 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.