Cunoscuta scriitoare tecuceană Eleonora Stamate și-a lansat romanul de debut, "Reverberații cotidiene", apărut la Editura gălățeană "Olimpias", în prezența editorului, neobosita Olimpia Sava, dar și a unor vechi prieteni scriitori, care au prezentat această carte, precum și avanpremiera celei de-a doua cărți de proză a doamnei, "Răsărit în amurg". Este vorba de tecucenii Adrian Răcaru și Tase Dănăilă, gălățenii Ghiță Nazare, Teodor Parapiru, Năstase Marin, Ionel Rusu, dar și alții. Activitatea culturală a avut loc în cadrul Salonului literar "Axis Libri", printre moderatori aflându-se și cunoscutul om de radio Daniela Vlad, care le-a avut ca invitate speciale pe Andreea Bălan și Luciana Dumitriu, care, la oboi și vioară, au încântat numerosul public cu momente muzicale din repertoriul clasic.
Cartea, care are aproximativ 90 de pagini, este prefațată și postfațată elogios de Petre Isachi din Bacău, respectiv, Petruș Andrei, fiind un act de curaj, din multe puncte de vedere, trădând și vulnerabilitatea condiției umane, dar și a oricărui scriitor care își schimbă registrul tehnic care l-a consacrat. Recunoscută ca poetă delicată, dar și redutabilă, Eleonora Stamate scrie despre lupta cu destinul, pierderi sufletești iremediabile, despre iubire, cititorul fiind purtat din Canada (personajul principal este medic militar canadian) în Yemen, via Elveția, autoarea declarându-și, și în carte, dar și la lansare, dragostea și compasiunea pentru poporul yemenit. Dintr-un anumit unghi, este o carte a disperării, dacă nu chiar însăși cartea este… disperată. Parțial, este un strigăt literar (Fredy, personajul, urlă de câteva ori, și cine nu ar urla când își pierde cele mai dragi ființe?), ecoul unui coșmar. Da, și cărțile pot fi disperate; Om-carte, precum în distopia lui Bradbury, Eleonora Stamate surprinde Degradarea, Alterarea (Elianei, celălalt personaj important): "Starea ei psihică se alterează; își dă seama că îl visează pe Fredy în fiecare noapte. Nu mai suportă să vadă trandafiri, nici ciocolată; nu mai vrea să asculte muzica lor preferată, compozitorii preferați sunt uitați, în genere muzica nu o mai suportă." (p.85)
Totuși, Speranța mai răsuflă: "Dragul meu cititor, călătorește, odihnește-te, râzi, plângi de bucurie, plimbă-te, ascultă muzică, umple-ți sufletul de bucurie! Să mori nu este mare lucru, groaznic este să nu trăiești! Visează, creează, iubește ca și cum ai trăi veșnic!" (p.84)
Mai precizăm că imaginea pentru coperta I îi aparține lui Constantin Severin, fiind inclusă în colecția "Expresionismul Abstract" de către Galeria de Artă online "Singulart" din Paris.
A fost un eveniment mai amplu, preoții gemeni Ionel și Toderiță Rusu prezentându-și și ei cele mai noi apariții editoriale, asupra cărora vom reveni.
