Motto: Lucrurile simple și frumoase, între timp,/ au devenit deșeuri/ deversate la țărm (Dorian Stoilescu - Pază)
Loredana Tudor Tomescu (L.T.T.) și Dorian Stoilescu (D.S.) au încheiat primul sezon al anului din activitatea cenaclului prezentându-ne câte un grupaj de poeme, fiecare scrise într-un stil personalizat până la inconfundabil, cu teme și subiecte remarcabile prin tragism și ancorare în actualitățile unei lumi în care dezrădăcinarea/ alienarea omului de către omenire este din ce în ce mai acută, mai întristătoare și, adesea, mai dramatică.
Textele L.T.T. - un gen de poeme prozastice sau proze poematice s-au remarcat printr-o oralitate susținută și studiată, prin vervă și ritmicitate și, implicit, printr-o muzicalitate interioară susținută pasager și de o rimare atent controlată pentru a evita banalul.
D.S. a venit, așa cum ne-a obișnuit, cu o radiografiere a realităților lumii - la un nivel mai mult sau mai puțin global - surprinzând stările/ trăirile românilor (și nu numai) din diaspora, circumstanțele prin care trec, pe care sunt nevoiți să le suporte. De aici - voalul de tristețe, dezolare și revoltă care-i umbresc și îi încarcă atmosfera poemelor.
”Interesant stilul direct al L.T.T. Un astfel de limbaj poate fi obositor dacă depășește, cantitativ, o anumită limită. De apreciat autoironia, frustețea și sinceritatea.” (Leonard Matei)
”Deși poemele foarte lungi mă deprimă, în acest caz m-au captivat. La L.T.T., deși versurile sunt puțin cam verbioase - ceea ce duce, de regulă, la pierderea tensiunii - totuși, mi-au ținut atenția trează; în poemele mai scurte, piruetează frumos în versuri; titlurile sunt bune - mi-au mers la inimă. D.S. are o poezie excepțională, o disecție a stării de diaspora, o reușită literară - nu-i lipsește nimic. Analizează, ca un medic priceput, rănile nevindecate ale migranților; are ponderație în abordare și cerebralitate - un echilibru bun - să rămână în acest registru.” (Stela Iorga)
"Pornind de la expresia Poezia există ca o undă seismică (Ion Hurjui), poemele Loredanei cutremură, într-un mod plăcut, auditoriul. Ideea pe care o cultivă este aceea de permanentă comunicare cu buna sa prietenă decedată, Clara Mărgineanu, poeta aflându-se în interiorul stărilor, al ideilor prin care se leagă și se dezleagă într-un ritm amețitor. Poemele lui D.S. ancorează cititorul în crunta realitate, privită din perspectiva diasporei; se desprinde sentimentul de autocunoaștere, starea de introspecție cu o precizie aproape chirurgicală.” (Silvia Curelaru)
"La L.T.T. mi-a plăcut lectura, modul artistic de interpretare; m-a impresionat prin felul cum tratează momentul dispariției unei persoane apropiate; are talent. D.S. are mult curaj în asumarea celor trăite, mai ales în diaspora - cât mai puține compromisuri, cât mai puțină așteptare și îndoială. Are putere de observație, analiză și interpretare a vieții celor din diaspora; nu are nicio tentă de optimism.” (Ecaterina Păun)
”L.T.T. are și sonuri bacoviene. D.S. transmite o stare de tristețe privitoare la statutul de imigrant.” (Ioan Gh. Tofan)
”Îi reproșez lui D.S. această tristețe de diasporean; îi trebuie o luminiță la capătul tunelului; îi apreciez onestitatea aproape suicidală; nu are niciun demers terapeutic.” (L.T.T.)
”Versurile L.T.T. sunt ca într-o expoziţie, fiecare poem este un tablou în faţa căruia zăboveşti, fiecare cuvânt este o culoare ce construieşte perspectiva poetei. Grupajul poemelor conturează, parcă, un album de muzică rock - fiecare poezie este un cântec, un solo de chitară, un blues cântat într-o seară ploioasă, într-un pub. Poemele lui D.S. reflectă singurătatea alergătorului de cursă lungă”. (Lăcrămioara Capotă).
Cenaclul "Noduri şi Semne" își va relua activitatea după vacanța estivală.
