Potrivit unui anunţ făcut de Institutul Harriman din Universitatea Columbia şi preluat de Ambasada SUA la Bucureşti, autorul român Mircea Cărtărescu a devenit scriitor rezident la această prestigioasă instituţie de învăţământ din Statele Unite ale Americii. Acesta le va preda studenților cursul „Postmodernism vs. Tiranie: O revoluție literară românească”, care va examina generația legendară a anilor 1980 (generația în blugi) în literatura română și relația ei cu generația Beat în poezia americană, pe de o parte, și cu postmodernismul american în ficțiune, pe de altă parte.
O descriere mai detaliată a cursului, care va fi în format de seminar, cu participare în persoană şi se desfăşoară, în limba engleză, în cadrul Departamentului de Limbi Slave (acest aspect, mărturisesc, mi se pare bizar, dar probabil literatura română este studiată în contextul celei est-europene, care este preponderent slavă) detaliază pentru studenţi ce urmează să studieze.
Cursul va începe cu accent pe literatura română a anilor 1980 și atmosfera sufocantă în care tinerii scriitori au fost forțați să trăiască, luptele lor de zi cu zi cu dictatura și cenzura, precum și hotărârea lor puternică de a-și păstra libertatea interioară şi independenţa esenţială a textului literar. Descoperirea poeților Beat, de exemplu, Allen Ginsberg, Lawrence Ferlinghetti, Gregory Corso, Gary Snyder etc. a schimbat jocul poeziei românești, introducând o gură proaspătă de aer și o nouă atitudine poetică. La fel ca poeții Beat din San Francisco, care au luptat împotriva instituției conservatoare în timpul războiului din Vietnam, poeții generației anilor 1980 au folosit puterea limbajului împotriva dictaturii comuniste, creând o poezie care a fost un amestec de suprarealism european și avangardă și spiritul poeților Beat din S.U.A. Cursul va examina opera celor mai de seamă poeți români ai perioadei, printre care Traian T. Coșovei, Mariana Marin, Magda Cârneci, Florin Iaru și Ion Stratan.
În aceeași perioadă istorică, prozatorii anilor 1980 s-au interesat de filosofia limbajului, scriind texte sofisticate sub influența literaturii de pe malul stâng, a Nouveau Roman, a grupului Oulipo etc. Noii scriitori americani postmoderni au fost de asemenea, o influență imensă asupra lucrărilor lor. John Barthes, Donald Barthelme, Robert Coover și Thomas Pynchon, printre alții, au fost figuri cheie pentru scriitorii români din acea perioadă. Vom examina mai întâi ideile filosofice postmoderne, așa cum sunt exprimate de Gianni Vattimo, Guy Scarpetta, Jean Francois Lyotard, Francis Fukuyama etc., apoi vom trece la conceptele literare care definesc postmodernitatea, așa cum s-a discutat în lucrările unor teoreticieni precum Ihab Hassan, Matei Calinescu, Gerald Graff, Douwe Fokkema etc. În final, cursul va avea în vedere nuvelele și romanele de Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ioana Pârvulescu, Cristian Teodorescu, Gheorghe Iova etc.
Scriitor tradus în peste 20 de limbi şi multi-premiat internaţional
MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist.
A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; Zen. Jurnal 2004–2010, Humanitas, Bucureşti, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015; Solenoid, roman, Humanitas, Bucureşti, 2015; Peisaj după isterie, Humanitas, 2017; Știutorii. Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, Bucureşti, 2017; Un om care scrie. Junal 2011–2017, Humanitas, Bucureşti, 2018; Melancolia, Humanitas, Bucureşti, 2019; Creionul de tâmplărie, Humanitas, Bucureşti, 2020; Nu striga niciodată ajutor, Humanitas, Bucureşti, 2020; Theodoros, roman, Humanitas, Bucureşti, 2022.
Operele sale au traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană ș.a.
Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România.
Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig (2015); Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018), Prix Transfuge, Paris, 2019, Prix Millepages, Vincennes, 2019, Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, Guadalajara, 2022, Los Angeles Times Book Prize for Fiction, 2023, The International Dublin Literary Award, 2024.
