Duminică, chiar dacă a fost frig, peste o sută de gălăţeni au ieşit din case şi au ţinut să fie în Parcul „Mihai Eminescu” din centrul Galaţiului, loc de întâlnire cu poezia nemuritoare a contemporanului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889). Întâlnirea a fost pregătită în toate detaliile de profesorul Ilie Zanfir, directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, secondat de istoricul Dan Nanu Basarab, directorul Muzeului de Arte Vizuale Galaţi. Nu lipseau primarul Dumitru Nicolae, reprezentanţii instituţiilor de cultură, plus câţiva oaspeţi de la Iaşi şi Bucureşti, între aceştia doi colecţionari „înamoraţi” de Poezia Luceafărului Poeziei Româneşti şi un scriitor, în persoana lui Th. Parapiru. Într-un ambient sonor asigurat de „Balada” lui Ciprian Porumbescu, cu un soare răsare care a mai încălzit puţin atmosfera din parcul gălăţean, participanţii au ascultat versurile recitate de actorii Teatrului Dramatic „Fani Tardini” şi au aflat câte ceva despre zbatererile înaintaşilor noştri de acum o sută, datorită cărora avem statuia.
Iniţiativa lui Corneliu Botez
Dezvelită în 16 octombrie 1911, Statuia Poetului Nepereche din municipiul Galaţi a putut fi realizată datorită iniţiativei unui grup de gălăţeni inimoşi, în fruntea cărora s-a aflat magistratul şi jurnalistul Corneliu Botez. Dintr-un dosar al Arhivelor Statului - Filiala Galaţi, datat mai 1909, am reţinut că acest intelectual a alcătuit un comitet de iniţiativă şi a demarat colecta de strângere de fonduri, „pentru înălţarea unei statui închinată lui Mihai Eminescu”. Atunci, iniţiatorii şi-au luau misiunea de a bate o monedă comemorativă, care să conţină „pe verso - Chipul Poetului”, iar „pe revers - O ramură de lauri şi o harfă cu o strofă din poezia ˝La steaua˝”. Medaliile au fost bătute în bronz aurit, bronz argintat, bronz antic şi în aur fin, iar preţul era în funcţie de materialul folosit de 1 leu, 2.50, 20 şi 200 de lei. Din Comitetul de organizare făceau parte oameni de bază ai Galaţilor, precum doctor Neculai Alexandrescu, magistraţii G. Angelescu şi G. Drăgănescu, Eugeniu Botez (scriitorul Jean Bart), profesorii C. Calmuschi, August Frăţilă şi Gr. Forţu, plus „advocaţii” Gr. Creţescu, G. Orleanu şi Gr. Trancu Iaşi”. Dosarul care poartă patina vremii conţine şi câteva liste cu subscrierile unor personalităţi şi sumele donate. În acelaşi scop, pe parcursul anului 1910, Corneliu Botez informa Episcopia Dunării de Jos că intenţionează să realizeze „şase şezători literare, cu începere de la 17 ianuarie 1910, în sala teatrului Papadopol”. Corespondenţa ilustrează şi implicarea Arhiepiscopiei Dunării de Jos în această subscripţie publică. Cu eforturi, Corneliu Botez a reuşit să ridice una dintre cele mai frumoase statui cu chipul lui Mihai Eminescu, realizată de sculptorul Frederic Storck, după fotografiile pe care le-a obţinut de la poeţii Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel. Astfel, în 16 octombrie 1911, gălăţenii îl omagiau pe Mihai Eminescu şi dezveleau statuia din parcul gălăţean.
Contemporanul Eminescu în medalistică
La o sută de ani de la acel eveniment, în 16 octombrie 2011, un alt grup de inimoşi gălăţeni a adus „Luceafărului Poeziei Româneşti” recunoştinţă, flori, cuvinte alese şi câteva manifesări pe măsură. Menţionăm expoziţia de medalii cu chipul lui Mihai Eminescu de la Biblioteca „V.A. Urechia”, o colecţie rară ce aparţine profesorului Victor Macarie din Iaşi. Între rarităţile medalistice am găsit şi medaliile făcute de gălăţeni în urmă cu un veac. Expoziţia o puteţi vedea (până pe 10 decembrie) la Biblioteca „V. A. Urechia”. Tot la instituţia gălăţeană a fost organizată o expoziţie rară ce conţine desenele şi ilustraţiile lui Leonard Salmen, cel care a vizualizat (în tuş, creion, acuarelă, la începutul veacului XX) poeziile lui Eminescu. Această colecţie face subiectul unui album pregătit de „românul ortodox” Corneliu Beda. Vom reveni asupra conţinutului celor două expoziţii, dar şi al efortului făcut de Biblioteca gălăţeană pentru realizarea medaliei şi a plachetei la 100 de ani de la dezvelirea Statuii Mihai Eminescu.
Foto: Bogdan Codrescu
